Sibiu: Mihai Popovici, de cincizeci de ani devotat porumbeilor
0
De peste cinci decenii Mihai Popovici creşte porumbei de agrement şi spune că dacă aceste păsări n-ar exista, i-ar lipsi enorm.
Mihai Popovici este unul dintre cei mai recunoscuţi columbofili din Sibiu şi preşedintele Clubului Crescătorilor de Porumbei de Agrement „Cibinul“, fondat în 2002. I-au plăcut porumbeii încă din copilărie, când nici nu avea unde să-i ţină şi singurele înaripate pe care le îngrijea erau nişte porumbei comuni, cunoscuţi ca guţani sau şcheţi. „Locuiam într-o gospodărie săsească şi acolo aveam amenajat ceva pentru porumbei, aşa cum poate să facă un copil la vârsta aia. Aveam nişte porumbei comuni şi asta nu impunea un angajament anume. Primii porumbei de rasă i-am avut după liceu, când m-am angajat şi am avut primii bani personali“, îşi aminteşte Mihai Popovici.
Nu a vrut să crească porumbei voiajori
Nu face parte dintre cei care au porumbei voiajori şi s-a axat încă de la început pe creşterea porumbeilor de agrement. Şi constant, de-a lungul a peste cinci decenii petrecute printre porumbei, a avut o sută de porumbei. „Şi acum tot o sută am, am fost constant şi în privinţa numărului. Niciodată n-am avut voiajori, cu porumbelul poştaş ai mereu o obligaţie. Să ai grijă să se nască la tine acasă, îl creşti, îi faci antrenamentele, îl duci din ce în ce mai departe. Pe scurt, această ramură costă enorm, e mai greu cu voiajorii. Şi apoi, din martie până în august când zboară, nu ai duminică, nu ai sărbătoare, nu ai concediu. Trebuie să stai acasă, să aştepţi porumbelul“, explică Mihai Popovici de ce nu a crescut voiajori. „Crescătorul de porumbei voiajori este un crescător sportiv. Crescătorul de porumbei de frumuseţe este un luptător cu frumosul. Pentru că frumuseţea porumbelului nu este standard, gusturile evoluează. În timp suferă transformări, este considerat frumos cel care este mai mic, mai mare, mai umflat, cap mai mic, corp mai mare, sunt foarte multe criterii“, declară columbofilul. În această ramură totul depinde de sensibilitatea sufletească, mai precizează Mihai Popovici care are peste zece medalii de aur şi câteva zeci de cupe naţionale şi internaţionale. „Cea mai dragă cupă este singura dată în expoziţia naţională de la Cluj unui crescător care susţine rasele româneşti“, declară columbăfilul mândru.
Doar rase româneşti
Mihai Popovici a crescut doar rase româneşti de porumbei de agrement şi, în ultima perioadă, a renunţat la porumbeii gălăţeni. Acum creşte aproximativ zece rase. “Este o rasă cu care se lucrează foarte uşor, răspunde la comenzi ca niciun alt porumbel. Porumbelul gălăţean este dotat de la natură cu multe calităţi şi vitalitatea lui este ieşită din comun, a fost apreciat chiar până în Australia şi Canada. Dar eu nu mai am porumbei gălăţeni de ceva timp, pentru că toată lumea are. Eu am ceva ce nu are nimeni, vişinii codalbi, cafenii codalbi, orbeţeni, albi de Iaşi cu care am ieşit campion naţional ori ciungi de Bucureşti“, completează omul.
Ce-i place
„Un crescător de porumbei are foarte multe pasiuni legate de natură. Îmi place să pescuiesc. Înainte făceam şi drumeţii, când pescuiam la păstrăv. Recordul meu este de patru kilograme, în 1983. Dar cum la păstrăvi umbli de-ţi sar cizmele din picioare, m-am lăsat de vreo douăzeci de ani“, declară Popovici.
Ce nu-i place
„Nu-mi plac mincinoşii şi oamenii mai proşti ca mine. Nici făţărnicia, falsitatea şi răutatea nu le agreez. Crescătorii de porumbei sunt foarte răi între ei, de aceea sunt oraşe mari în care nu există cluburi de columbofili, pentru că nu reuşesc să se pună de acord de răi ce sunt.“
Întrebări şi răspunsuri
Veţi scrie o carte despre porumbei?
Am mai publicat pe internet articole şi observaţii pe care le-am făcut de-a lungul vremii. Dar este o muncă mare ca să le aşezi în pagină, pentru a face o carte.
Aţi putea creşte şi alte animale?
Dacă aş avea unde, aş creşte şi găini, şi raţe ori iepuri. Şi aş ţine şi un câine de rasă pură, un border collie mi-ar plăcea. Este cel mai inteligent câine.
S-a schimbat lumea columbofilă în ultimii 50 de ani?
O observaţie trasă de mine este că de acum cinci decenii în felul crescătorilor nu s-a schimbat nimic. Sunt la fel de devotaţi păsării, dar la fel de răi între ei. Apoi, progresul şi tehnica nouă l-au îndepărtat pe crescător de păsări. Dar cei care rămân, sunt fideli.
Profil
Născut: 31 octombrie 1938, Bălţi, Basarabia
Studii: Şcoala Tehnică Sanitară (1960)
Familie: Căsătorit, are doi copii
Se încarcă comentariile...
