Începe postul Crăciunului – semnificaţii şi supersitiții legate de această perioadă. Ce trebuie să facem ca să ne meargă bine la anul
0
Din 14 noiembrie și până în 25 decembrie creștinii țin postul Crăciunului, considerat unul mai ușor comparativ cu celelalte posturi mari, pentru că are multe dezlegări la pește. Medicii spun că e bine să avem grijă cum ne hrănim și că postul nu le este recomandat decât persoanelor sănătoase. Tradițiile populare spun că în această perioadă trebuie să respectăm mai multe obiceiuri, pentru a ne merge bine în anul ur
Postul Crăciunului începe în 14 noiembrie și se termină în 25 decembrie, în ziua de Crăciun. ”Evenimentele mari întotdeauna sunt precedate de post. Este o jertfă pe care o aducem și noi, pentru că Dumnezeu ne face darul acesta, prin pruncul dumnezeiesc. Este un post mai ușor, față de celelalte, cu multe dezlegări la pește”, spune preotul Teodor Răduleț.
Cei care țin postul Crăciunului au dezlegare la pește în toate sâmbetele și duminicile, dar și de sărbătorile mari, respectiv 21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică, 30 noiembrie – ziua Sfântului Apostol Andrei, 6 decembrie – ziua Sfântului Nicolae.
În Ajunul Crăciunului, respectiv 24 decembrie, nu se mănâncă nimic până la apusul soarelui, iar din 6 decembrie în biserici încep să se cânte colinde.
Cum ne hrănim în postul Crăciunului
Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentaţiei, practicanţii săi fiind privaţi de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă şi lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci, etc. Odată cu privarea de proteine, apare şi o carenţă de vitamine şi oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B).
”Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum şi la încetinirea anumitor funcţii ale organismului (cum ar fi procesul de creştere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic şi spiritual) să fie însoţite de unele mai puţin dorite, cum ar fi riscul de creştere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conţinut exclusiv sau majoritar de hidraţi de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai , dulciuri, cartofi, fasole, etc.); consum exagerat de preparate pe bază de soia şi/sau de pateuri vegetale (care au un conţinut ridicat de aditivi şi grăsimi vegetale); mai frecvent în faza iniţială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii şi/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase); uşoare dureri de cap, senzaţie de greaţă, constipaţie (care dispar însă, pe masură ce organismul se obişnuieşte cu noua dietă).
Ca urmare, este indicat ca postul să fie ţinut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecţioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă),etc. De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiţii deosebite (frig, muncă fizică grea, etc)”, explică Simona Berariu, medic în cadrul Direcției de Sănătate Publică a județului Sibiu.
De asemenea, medicii spun că trebuie să ținem cont și de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbuşire sau la cuptor şi nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi şi aportul de calorii suplimentare; să consumăm în cantităţi suficiente legume şi fructe proaspete; să fim cumpătaţi, să nu mâncăm mult şi nu consumăm băuturi alcoolice iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ţinem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp şi să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simţim bine.
Superstiții în postul Crăciunului
Perioada postului Crăciunului este una cu foarte multe superstiții în tradiția populară. Multe pornesc de la ideea de a ”închide gura lupului”, animal considerat foarte periculos. ”De lăsatul secului se mănâncă bine, se făceau petreceri cu băutură și mâncare din belșug. În următoare zi de spălau bine vasele din care s-a mâncat ”de dulce”, iar în această perioadă sunt anumite sărbători care să închidă gura fiarelor, respectiv gura lupului. În 14 noiembrie nu se mătură, nu se dă gunoiul afară în prima zi de post, și mai ales nu se aruncă cărbunii, se spune că lupoaicele ar fura cărbunii și asta ajută la înmulțire, cărbunele are rol de fertilizator. De asemenea, trebuie să lipești gura sobei și astfel lipești și gura lupului. În 14 gospodinele nu trebuie să împungă cu acul și nu au voie să ia lucruri ascuțite în mână. Tot ca să închizi gura lupului se încleștează pieptenii cu care se piatănă lâna, pentru ca lupii să nu poată mâna vitele”, spune Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Național Muzeal Astra.
Tot în această perioadă, melița (unealtă veche folosită la zdrobirea cânepii) nu este lăsată afară, pentru că se spune că vrăjitoarele folosesc limbile de la meliță să se lupte, să călătorească pe ele.
În ajunul zilei de 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, sunt semne care arată cum va fi iarna, potrivit credințelor populare. Un cer plin de stele arată că anul va fi rău, iar o zi însorită, că va fi unul bun. În unele locuri, în ajun de 21 noiembrie se pune o strachină cu apă și o lumânare, iar a doua zi oamenii se spală cu apa din strachină pentru a le merge bine.
Pe 30 noiembrie se sărbătorește Sfântul Andrei, iar noaptea de ajun este considerată una a strigoilor, care se spune că au locuri de întâlnire, în special răscrucile drumurilor, drept pentru care ”nu e bine să tai locul respectiv”.
”Apărarea împotriva lumii de dincolo se face cu usturoi, astfel că de Sfântul Andrei se mănâncă usturoi, se pune la tocul ușii, la gean, chiar și în coarnele vitelor, se fac cruci pe frunte și pe încheietura mâinii la copii. Tot în această zi este bine să nu mături prin casă și să nu dai gunoiul afară. În unele locuri, în ajunul Sfântului Andrei se descântă o bucată de sare care va fi dată vitelor, în ziua de Sfântul Andrei, pentru a fi ferite de vrăjitoare. În această zi nu se spune numele lupului, nu se folosește piaptănul nici la lână nici la păr, nu se împrumută și nu se dă din casă. În unele părți se ia o crenguță de măr, se pune în apă și se ține până la Sfântul Vasile. Dacă înflorește va fi an bun, iar fata din casă se va mărita”, explică muzeograful Carmina Maior.
O altă tradiție populară se leagă de sărbătoarea Sfintei Varvara în 4 decembrie, când oamenii vorbesc despre ”zilele bubatului”, denumirea populară a vărsatului de vânt la copii. Sfânta Varvara este considerată protectoare a copiilor împotriva vărsatului de vânt, în această zi se fac plăcinte cu dovleac iar copiilor li se fac cruciulițe pe frunte și la încheietura mâinii, cu pastă de dovleac, pentru a fi feriți de vărsat. Tot în această zi, nu se mănâncă fasole, ”să nu facă micuții bube, ca boabele de fasole”, și se dau de pomană fasole fiartă și nuci ”ca să îmblânzească bubele”.
Pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, micuților li se dădeau drept cadou încălțări de iarnă, și de aici obiceiul cadourilor primite în ghetuțe. Despre Sfântul Nicolae se spune că era un moș cu barbă, care în această dată își scutură barba și atunci începe să ningă.
În 20 decembrie românii sărbătoresc Ignatul. Este ziua în care în sate se taie porcii, și se spune că iarna va fi precum splina porcului – dacă splina este grasă urmează o iarnă grea, dacă este subțire, o iarnă ușoară.
În ajunul Crăciunului, în unele părți se făcea o masă pentru sufletele morților cu alimente de post iar în alte părți se punea un butuc pe foc ce trebuia să ardă până dimineața, pentru ca Mântuitorul să aibă lumină. În ziua de Crăciun oamenii merg la biserică îmbrăcați frumos, iar finii merg la nași cu daruri. Tradiția populară mai spune că dacă în ziua de Crăciun afară este cald de Paști va fi frig.
Se încarcă comentariile...
