Începe Festivalul Internațional al Artei Lirice de la Sibiu VEZI PROGRAMUL

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Festivalul are loc intre 12 septembrie si 4 octombrie
Festivalul are loc intre 12 septembrie si 4 octombrie

Artiști din 15 țări își dau întâlnire între 12 septembrie și 4 octombrie la Sibiu, la cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional al Artei Lirice.

Concertele vor avea loc la Sala Thalia, Biserica Romano-Catolică și Casa de Cultură a Sindicatelor, iar pe iubitorii de gen îi așteaptă spectactacole de operă dar și concursul internațional de canto ”Vox Artis”, la care s-au înscris peste 50 de candidați din întreaga lume. 

Potrivit organizatorilor, la această ediţie vor participa peste 400 de artişti ai scenei lirice, naţionale şi internaţionale, manageri sau directori de teatre lirice, impresari, profesori, critici. Ţările din care vin sunt România, Austria,Germania, Elveţia, Bulgaria, Franţa, Rusia, Italia, SUA, Chile, Coreea de Sud, Republica Moldova, Serbia, Ucraina.

PROGRAMUL COMPLET AL FESTIVALULUI
12.09 Sala Thalia, ora 12

Festivitatea de deschidere a Festivalului Internaţional al Artei Lirice

12.09 Sala Thalia, ora 13
Concurs Internaţional de Canto „Vox Artis” – ediţia a III-a

Prezentarea candidaţilor/stabilirea ordinii de intrare şi a desfăşurării probelor de concurs
Juriul concursului:
Prof. Karel Drgac – General Manager, Opern Air Festival, Gars am Kamp (Austria) – Preşedintele Juriului
Dr. Mariana Colpoş – Director  artistic, Opera Naţională Bucureşti
Prof. Konrad Leitner – Dirijor şi Profesor universitar, Universitatea de Muzică şi Artele Spectacolului Viena
Sergio Pellegrini – Preşedinte şi Director Artistic, Orchestra Teatro Regio, Parma
Erkki Alste – Manager, Opera-Connection, Berlin
Costin Popa – Critic muzical, Redactor şef revista MELOS, Bucureşti
Dr. Theodore Coresi – ArtCor Artists Agency, Viena

12.09 Biserica Romano-Catolică Sibiu, ora 19
Concert vocal-simfonic
„Gloria” – de Antonio Vivaldi

Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu
Corul Filarmonicii „Transilvania” Cluj-Napoca
Dirijor: François Robert Girolami
Solişti: Brigitte Peyré – soprană, Isabelle Ruban – mezzosoprană
La orgă: Viviane Loriaut

Gloria, de Antonio Vivaldi, renaşte în 1939, graţie lui Alfredo Casella, devenind una din lucrările cele mai populare ale Barocului muzical veneţian. Este formată din 12 numere: 1. Gloria in excelsis Deo (Cor); 2. Et in terra pax (Cor); 3. Laudamus te (Sopran I şi II); 4. Gratias agimus tibi (Cor);  5. Propter magnam gloriam (Cor); 6. Domine Deus (Sopran); 7. Domine, Fili unigenite (Cor); 8. Domine Deus, Agnus Dei (Contralto şi Cor); 9. Qui tollis peccata mundi (Cor); 10. Qui sedes ad dexteram Patris (Contralto); 11. Quoniam tu solus sanctus (Cor); 12. Cum Sancto Spiritu (Cor).

Director artistic asociat al Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijorul François Robert Girolami se remarcă prin maniera originală de abordare a repertoriului liric (a dirijat marile creaţii de operă ale lui Rossini, Verdi, Puccini, Bizet), şi vocal-simfonic (Mozart – Requiem, Verdi – Requiem, Donizetti – Missele solemne, Puccini – „Messa di Gloria”). A efectuat înregistrări cu lucrări contemporane pentru radio şi pentru televiziune în Franţa, Olanda, Spania. Cu orchestra Filarmonicii sibiene a efectuat numeroase turnee de concerte în străinătate.
Soprana Brigitte Peyré posedă diploma de merit a Conservatoarelor din Bordeaux şi Marsilia şi premii internaţionale. Abordează marile creaţii lirice şi dramatice de la Baroc, la secolul XX. A participat la festivaluri renumite (Avignon, Veneţia, Strasbourg, Marsilia), a susţinut recitaluri, a colaborat la prime audiţii mondiale, a efectuat înregistrări sub marca unor renumite case de discuri (Harmonia Mundi).
Formată la clasa unor maeştri de renume internaţional, mezzosoprana Isabelle Ruban şi-a făurit propria carieră de contralto solo atât în Franţa, cât şi în străinătate (San Francisco, Hanovra, Tripoli, Bruxelles), remarcându-se în marile creaţii vocal-simfonice (Pasiunile lui Bach, „Stabat Mater” de Pergolesi, „Elias” de Mendelssohn). Abordează, deopotrivă, lucrări din repertoriul contemporan.
În calitate de organistă, Viviane Loriaut este invitată frecvent să acompanieze ansambluri vocale în Franţa şi în străinătate, participând şi ca solistă a unor lucrări instrumentale sau orchestrale de Gluck, Mozart, Schubert, Fauré, Duruflé, în compania unor orchestre de la Cannes, Toulouse, Avignon). Una din preocupările sale este aceea de a promova lucrări aparţinând patrimoniului instrumental francez.

16.09 Sala Thalia, ora 19
Concertul de gală al laureaţilor Concursului Internaţional de Canto „Vox Artis”
Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu

Dirijor: Cristian Oroşanu

Dirijorul Cristian Oroşanu s-a format la clasa maeştrilor Cristian Brâncuşi, Constantin Bugeanu, Christfried Brödel şi Helmuth Rilling. Debutând ca instrumentist (corn) al Orchestrei Naţionale Radio Bucureşti, Cristian Oroşanu se lansează ca dirijor al Operei Române Cluj, apoi al Operei Naţionale Bucureşti. Din 2004 devine dirijor permanent al Filarmonicii Braşov. Abordând un repertoriu deosebit de vast, a fost invitat ca dirijor de marea majoritate a instituţiilor de operă şi filarmonice din România şi din lume (orchestre renumite şi de rang naţional din Franţa, Germania, Scoţia, Danemarca, Belgia, Israel, Japonia). Doctor în muzică, desfăşoară o neîntreruptă activitate didactică şi conduce cursuri de măiestrie.


18.09 Casa de Cultură a Sindicatelor Sibiu, ora 19
Spectacol de balet pentru copii
„Cenuşăreasa” – balet de buzunar
Opera Comică pentru Copii Bucureşti

Regia şi coregrafia: Corina Dumitrescu (prim solistă a ONB)
Scenografia: Viorica Petrovici
Ilustraţia muzicală: Alexandru Istrate
Solistă: Roberta Enişor
Distribuţia:
Theo Munteanu (Cenuşăreasa), Andy Ardeleanu (Prinţul), Cătălin Caracaş, Alis Gheorghe, Alexa Corneanu, Andreea Soare, Claudia Iagăr, Mihai Pricope, Ionuţ Birjovanu, Daniel Manea şi Octav Iuga

O lume minusculă oferită celor mai tineri spectatori – iată registrul unei noi surprize a Operei Comice pentru Copii. Baletul de buzunar „Cenuşăreasa” s-a rodat într-un un tur naţional plin de succes (de la „Mamaia Copiilor”, la „Magia muzicii pentru copiii Deltei”, până la „Poiana Urbană” de la Bucureşti), înainte de a se prezenta pe scean sibiană.

20.09 Sala Thalia, ora 19
Seară de muzică şi teatru

George-Emil Crăsnaru – bas
Vasilica Stoiciu-Frunză – pian
Dorel Vişan – actor
În program: arii din opere (Mozart, Verdi, Gounod,), lieduri (Schumann, Enescu, Ravel, Ibert), monologuri (Molière, Goethe, Schiller)

Un spectacol inedit cu o concepţie originală, în care celebre pagini muzicale (lied, arie) se întregesc cu altele declamatorii (monolog). Personaje legendare precum Don Juan (Molière), Faust (Goethe) sau Don Carlo (Schiller) sunt portretizate muzical în arii din operele lui Mozart, Gounod sau Verdi.
Discipol al marilor Petre Ştefănescu-Goangă şi Aurel Alexandrescu, George-Emil Crăsnaru a fost prim solist al Operei Române Bucureşti, al Teatrelor de stat din Wiesbaden, Saarbrücken, iar din 1994 este profesor universitar la Facultatea de muzică „Robert Schumann” din Düsseldorf. În activitatea sa artistică a interpretat 140 de roluri de operă, peste 200 de piese din repertoriul vocal-simfonic, nenumărate lieduri şi lucrări în primă audiţie. A evoluat pe cele mai renumite scene de operă din lume (Milano, Zürich, Berlin, Hamburg, Paris, Neapole etc.) sau de concert (Elisabeth Hall – Londra, Concertgebow – Amsterdam, Gulbenkian – Lisabona), sub bagheta unor Karajan, Markevich, Muti, Chailly, Foster. A fost recompensat cu prestigioase premii sau distincţii: Premiul I – Concursul „G. Enescu” Bucureşti, Premiul II – „J.S. Bach” Leipzig şi „s’Hertogenbosch” Olanda, Ordinul „Meritul Cultural” ş.a.
Profesor asociat la Universitatea de Arte Iaşi, consultant artistic al Operei Naţionale Iaşi (până în 2012), doctor în muzică, Vasilica Stoiciu-Frunză se remarcă adesea ca pianist acompaniator sau de ansamblu cameral, fiind receptivă la un repertoriu complex, instrumental şi vocal. În cei douăzecişişase de ani de activitate artistică a susţinut recitaluri alături de nume sonore ale scenelor de operă şi de concert: Maria Slătinaru-Nistor, Mioara Cortez, Sorina Munteanu, Mihaela Grăjdeanu, Ioana Bentoiu, Adriana Severin, Ada Burlui, Viorica Cortez, Florin Diaconescu, Gheorghe Roşu, Sherban Lupu etc. Întâlnirea sa cu basul George-Emil Crăsnaru a avut loc anul trecut, cu prilejul Recitalului aniversar susţinut la Opera Naţională Bucureşti.
Actor de reputaţie europeană, Dorel Vişan a interpretat peste 120 de roluri de teatru şi film. În paralel cu activitatea artistică desfăşurată pe scena Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj sau materializată în filme, a fost director al teatrului clujean şi profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”. De-a lungul carierei sale, a fost distins cu importante premii: Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987), nominalizare pentru Cel mai bun actor la Festivalul European al Filmului (1988), Premiu pentru interpretare la Festivalul Mediteranean de la Montpellier (1995), Premiul de excelenţă la TIFF pentru activitate neîntreruptă în slujba artei (2003) ş.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România; a publicat patru volume de versuri.

23.09 Casa de cultură a sindicatelor Sibiu, ora 19
Spectacol de operă
„Un Ballo in Maschera” – operă în trei acte de Giuseppe Verdi

Libretul: Antonio Somma
Soliştii, corul şi orchestra Operei Naţionale Bucureşti
Distribuţia: Cristian Bălăşescu (Ricardo), Iordache Basalic (Renato), Silvia Sorina Munteanu (Amelia), Andrada Ioana Roşu (Ulrica), Ioana Mitu (Oscar), Florin Simionca (Silvano), Mihnea Lamatic (Samuel), Marius Boloş (Tom), Constantin Negru (Un giudice), Şerban Cristache (Un servo d’Amelia)
Conducerea muzicală: Iurie Florea
Regia artistică: Plamen Kartalov
Maestru de cor: Stelian Olariu

Povestea care stă la baza libretului operei „Bal mascat” (1859) este inspirată dintr-un caz real: asasinarea regelui Gustav al III-lea al Suediei, în 1792, la Opera Regală din Stockholm, în timpul unui bal mascat. Pentru a evita aluziile politice, cenzura regală a impus mutarea acţiunii şi plasarea sa în Lumea Nouă. Regizorul Plamen Kartalov consideră opera drept o „alegorie a răului moral şi istoric neaşteptat, deoarece este construită în jurul ideii de ucidere, care conduce la ideea de destin fatal şi predestinare. Am decis, astfel, ca plasarea în timp şi spaţiu a acţiunii să fie interpretată simbolic. Caracterul, numele eroilor, intensitatea muzicii nu ţin de spaţii precum Suedia, America sau Italia, de aceea pot fi plasate oriunde, în orice epocă. Din aceste motive, dacă am fi impus « o ramă » istorică poveştii, indiferent care ar fi fost aceasta, am fi limitat valoarea simbolică a acesteia.” (Plamen Kartalov)

Dirijorul Iurie Florea este absolvent al Conservatoarelor din Chişinău şi din Sankt Petersburg. A fost dirijor şi director al Operei Naţionale din Chişinău, dirijor al Operei din Constanţa, iar, în prezent, este dirijor al Operei Naţionale Bucureşti. A obţinut Premiul I la Concursurile naţionale de dirijat de la Sinaia, Constanţa şi la concursul „Ionel Perlea” (1992). Repertoriu său vast cuprinde opere reprezentative din creaţia lui Pergolesi, Telemann, Mozart, Donizetti, Rossini, Verdi, Puccini, Ceaikovski, J.Strauss, P.Constantinescu, sau balete („Coppelia”, „Spărgătorul de nuci”, „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” ş.a.), ca şi lucrări vocal-simfonice şi simfonice. A efectuat turnee în Ucraina, Rusia, Bielorusia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Franţa, Coreea de Sud.
Director şi regizor al Operei şi Baletului din Sofia, Plamen Kartalov a fost invitat să monteze în ţări precum Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Croaţia, Macedonia, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Germania, Elveţia. Împreună cu marele bas Boris Christoff, el a fondat Academia Bulgară de Artă şi Cultură de la Roma.

29 şi 30.09 Sala Thalia, ora 19
Spectacol de operă
„Così fan tutte” – operă în două acte de W. A. Mozart

Libretul: Lorenzo da Ponte
Clasa de operă a Universităţii „Mozarteum” Salzburg
Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu
Distribuţia:
Alice Depret (Fiordiligi), Reinhild Buchmayer (Dorabella), Natsumi Uchi (Despina), Derek Rue (Ferrando), Matthias Winckhler (Guglielmo), Maxim Matiuschenkov (Alfonso)
Conducerea muzicală: Walter E. Gugerbauer
Clavecin: Katja Borissova
Regia: Hermann Keckeis

„La Mozarteum, ca la orice universitate de artă cu o proporţie mare de studenţi adunaţi din întreaga lume, sunt binevenite astfel de proiecte ce implică schimburi transnaţionale. Distribuţia internaţională are un farmec aparte şi dovedeşte că pentru tradiţia muzicală şi înţelegerea artei nu există limite.” (Reinhart von Gutzeit – Rectorul Universităţii Mozarteum Salzburg)

Ultima operă comică a lui Mozart, „Così fan tutte” (1798), este o „lecţie de viaţă”, în care sunt oglindite neaşteptatele răsturnări de situaţie din poveştile de iubire. Cei doi tineri, Ferrando şi Guglielmo, sunt convinşi că logodnicele lor, Fiordiligi şi Dorabella, nu îi vor trăda niciodată. Pentru a testa fidelitatea femeilor, cei doi bărbaţi, deghizaţi, curtează fiecare pe iubita celuilalt. Pe măsură ce între noile cupluri se înfiripă sentimente puternice, apar regretele, farsa fiind demascată. Morala poveştii este aceea că, oriunde şi oricând, „aşa fac toate” („così fan tutte”)! Mesajul operei trăieşte, astfel, deasupra unui anumit spaţiu sau timp. Aici se află şi cheia originalităţii concepţiei scenice – apartenenţa la „moda” zilelor noastre.
Dirijorul Walter E. Gugerbauer a studiat la „Hochschule für Musik und Darstellende Kunst” Viena. Cât timp a condus corul „Der Wiener Sängerknaben” (1979-1982), a dirijat peste 250 de concerte corale cunoscute în întreaga lume. Şi-a început cariera teatrală la „Städtischen Bühnen” Heidelberg, continuând-o la operele din Hanovra şi Düsseldorf. Din 1995, este director muzical la Kiel, din 2000 la Erfurt şi dirijor invitat al teatrelor de operă din Leipzig, Oslo, Berlin şi Viena.
Regizorul Hermann Keckeis a studiat istoria teatrului, literaturii şi artei, ca şi regie de teatru muzical la Viena, apoi, în Italia (la Roma, Veneţia), Germania (la Köln, Saarbrücken, Stuttgart, Berlin) şi Franţa (la Paris). A colaborat la producţii televizate ale ORF Wien şi a asigurat asistenţă de regie la Burgtheater Viena. A mai colaborat cu Herbert von Karajan la „Salzburger Festspielen” şi „Osterfestspielen”. A desfăşurat o amplă activitate regizorală internaţională în domeniul teatrului muzical, iar din 1997 conduce clasa de operă de la Mozarteum, susţine cursuri de masterat şi face parte din jurii ale concursurilor internaţionale de operă.

04.10 Sala Thalia, ora 19
Gala de operă
Soprana Elena Moşuc şi invitaţii săi:

Roberto Saccà – tenor
Liliana Mattei Ciucă – mezzosoprană, Florin Dumitru Petre - bariton
Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu
Dirijor: Leonard Dumitriu
În program: arii celebre din Traviata, Rigoletto, Carmen, Boema, Nunta lui Figaro, Don Giovanni

În pauză: Lansarea cărţii „Opera divina” de Costin Popa

Solistă a Operei din Zürich, soprana Elena Moşuc a evoluat pe cele mai faimoase scene de operă din Europa (din Germania, Austria, Franţa, Olanda, Belgia, Anglia, Italia) dar şi din Japonia, China sau SUA. A cântat sub bagheta celor mai renumiţi dirijori (Nikolaus Harnoncourt, Franz Welser-Möst, Christoph von Dohnányi, Placido Domingo, Vladimir Fedoseyev, Nello Santi, Sir Colin Davis, Bruno Campanella şi mulţi alţii), alături de parteneri iluştri de scenă (Leo Nucci, Alfredo Kraus, Neil Shicoff, Renato Bruson, Lucia Popp, Mirella Freni, José Carreras, Plácido Domingo, Marcelo Alvarez, Carlos Alvarez, Rolando Villazón, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna ş.a.). I s-au decernat o serie de distincţii prestigioase în lumea muzicală: Premiul I – ARD München (1990); „Europäische Förderpreis für Musik” (1993); Premiul „Bellini d'Oro” Catania (1995); „Premio Zenatello di Verona” (2002); „Premio Verdi di Modena” şi „Premio Verdi di Verona” (2004), Premiul „Lina Pagliughi: Siola d’oro”. În 2005, prin decret prezidenţial, i s-a acordat titlul de „Ofiţer al Artelor”, drept înaltă recunoaştere a meritelor sale excepţionale.

Tenorul Roberto Saccà a studiat canto la Stuttgart şi Karlsruhe, primele sale angajamente fiind la Würzburg şi Wiesbaden. După ce s-a lansat în 1995, la Festivalul de la Viena, alături de dirijorul Nikolaus Harnoncourt şi de mezzosoprana Cecilia Bartoli, a fost solicitat să susţină principalele roluri ale repertoriului de tenor în cele mai renumite teatre de operă din întreaga lume. Între anii 1993 şi 2002 a fost solist al operei din Zürich. A evoluat sub bagheta maeştrilor Semyon Bychkov, Ivor Bolton, Sir Andrew Davies, Christoph von Dohnanyi, Sir John Elliot Gardiner, Bernhard Haitink, Daniel Harding, Nikolaus Harnoncourt, Christopher Hogwood, Fabio Luisi, Lorin Maazel, Zubin Mehta, Riccardo Muti, Franz Welser-Möst, Seiji Ozawa, Antonio Pappano, Georges Prêtre, Sir Georg Solti, Horst Stein, Christian Thielemann. Discografia solistului include titluri semnificative (Traviata, Così fan tutte, Don Giovanni, Gianni Schicchi), sub conduceri muzicale celebre (L. Maazel, N. Harnoncourt, S. Ozawa).

Mezzosoprana Liliana Mattei Ciucă a studiat la Academia de Muzică „Gh.Dima” Cluj, apoi la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Luxemburg şi la Academia Superioară de Muzică din Viena. Debutează pe scenele Operelor Română şi Maghiară din Cluj, încă din anii de studiu. Între anii 1997-2001 susţine peste 34 de roluri ca solistă a Operei de Stat din Viena. A evoluat, deasemenea, pe scenele operelor din Luxemburg, Mexico City, Monterrey, München, Köln, Paris, Bordeaux, Nancy, Liège, Berna, Monte Carlo, Amsterdam, Madrid, Toledo, Trieste, Salonic, Houston, dar şi în ţară (Bucureşti, Cluj, Timişoara). A evoluat sub bagheta unor renumiţi dirijori, precum Seiji Ozawa, Zubin Mehta, Marcello Viotti, Marc Armiliato, Nello Santi, Bruno Campanella, Bertrand de Billy, Horia Andreescu ş.a.

Baritonul Florin Dumitru Petre a absolvit Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, clasa prof. dr. Ionel Voineag, fiind, în prezent, doctorand al aceleiaşi universităţi. Este profesor de canto la Liceul de Muzică „G. Enescu” Bucureşti şi solist colaborator al Teatrului Muzical „Nae Leonard” Galaţi. Anterior, a fost solist colaborator al Teatrului „Oleg Danovsky” Constanţa. Din 2002, susţine o neîntreruptă activitate de scenă şi de concert în ţară şi peste hotare (Japonia, Cehia, Italia, Elveţia). A obţinut premii la Concursuri naţionale de canto („Ionel Perlea”, „Marţian Negrea”, „Paul Constantinescu”, „Mihail Jora”) şi a urmat masterclass-uri cu Alfredo Mariotti, Theodore Coresi, George Crăsnaru ş.a.

Dirijorul Leonard Dumitriu a absolvit secţia compoziţie-dirijat la Conservatorul „George Enescu” din Iaşi. În decursul timpului, a dirijat la Teatrele de Operă din Iaşi, Craiova, Cluj, Timişoara, Constanţa, Braşov, Novi Sad, Chişinău şi a fost dirijor invitat al majorităţii filarmonicilor din ţară. A întreprins turnee artistice în Italia, Germania, Elveţia, SUA, a realizat înregistrări pentru fonoteca Radio România. Sub bagheta sa, spectacolul „Mefistofele” de A. Boito a primit premiul pentru „Cel mai bun spectacol de operă al anului 1999”, decernat de revista „Actualitatea muzicală”. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, compoziţiile sale (printre care se află cinci titluri de operă după Caragiale) au fost executate sau transmise pe posturi de radio, atât în ţară cât şi în străinătate. A primit Medalia „Ordinul Cultural” clasa I (2004), din partea preşedinţiei României.



Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite