Sibiu: Sute de cercetaşi trăiesc ca în Evul Mediu în Cetatea Hosmanului

Sibiu: Sute de cercetaşi trăiesc ca în Evul Mediu în Cetatea Hosmanului

Tineri din patru ţări reînvie obiceiurile şi meştesugurile saşilor transilvăneni, într-un campus dintr-o cetate medievală ţărănească. Cercetaşi din România, Franţa, Belgia şi Polonia recrează de o săptămână traiul de zi cu zi din Evul Mediu în Cetatea Ţărănească din Hosman.

Tabăra internaţionată de Cercetaşii României şi-a propus să dezgroape obiceiurile, ocupaţiile şi modul de viaţă al comunităţiilor săseşti. "Evenimentul de anul acesta este inedit, în sensul că încercăm să promovăm cultura săsească din Transilvania, obiceiurile care s-au pierdut şi pe care încercăm acum să le redescoperim şi să le promovăm" explică Lucian Nedelea, din partea organizatorilor. Cercetaşii au creat la Hosman o comunitate care trăieşte după orânduirea unei comunităţi medievale. Şapte astfel de comunităţi reprezentând cele şapte cetăţi medievale Transilvane, Sibiu, Cluj, Braşov, Sebeş, Mediaş, Bistriţa şi Sighişoara, conduse de un lider şi împărţite fiecare în câte trei familii fiecare cu capul ei, trăiesc în cele peste 40 de corturi instalate în zonele delimitate din Cetate. Fiecare cercetaş are rolul său în comunitate şi participă la atelierele din tabără, în cele zece zile cât durează experienţa unică de pe culmea pe care este aşezată cetatea cu vedere spendidă spre Munţii Făgăraş. Alături de cei mai pricepuţi dintre ei, cercetaşii fac cozonaci şi pâine, muncesc pe câmp, fac oale de lut, leacuri din plante, săpun şi hârtie, învaţă tâmplărie şi restaurează acoperişul cetăţii. Nu lipsesc nici activităţile recreative cum ar fi deprinderea caligrafiei medievale, a dansurilor medievale sau cântecelor şi explorarea cetăţii Sibiului, în căutarea misterelor ascunse de zidurile medievale care o înconjoară. "Încercăm să deprindem meşteşugurile care caracterizau societatea medievală. O parte din cercetaşi învaţă tâmplăria şi olăritul alături de calfele medievale, în Sibiu" spune Lucian Nedelea.

Experienţă unică pentru invitaţii străini
Cercetaşii din tabăra de la Hosman au vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani şi majoritatea au mai participat la tabere de acest gen dar aceasta li se pare o experienţă unică. Luis Marbach este din Franţa, are 19 ani şi este în vacanţa de după absolvirea colegiului. Are un singur cuvânt pentru tabăra la care participă: Nemaipomenit! "Nu este prima tabără la care particip dar este de departe o experienţă incredibilă. Este foarte interesant să fim aici tineri din patru culturi diferite care încercăm şi reuşim să comunicăm şi să schimbăm impresii, să învăţăm unii de la alţii" mărturiseşte Luis, care la Hosman face parte dintr-o familie a cetăţii Braşovului, în timp ce în fundal, un grup de cercetaşi cântă acompaniaţi de o chitară. Tabăra de la Hosman se va încheia pe 29 iulie, cu o petrecere de rămas bun, la un foc de tabără, ultimul în jurul căruia se vor aduna toate familiile celor sapte cetăţi.

Hârtie ca în Evul Mediu
Unul dintre cele mai interesante ateliere la care au putut participa cercetaşii din cele patru ţări este cel de confecţionare manuală a hârtiei. "Practic noi reciclăm hârtia. Obţinem celuloză din ziare şi cartoane fărămiţate, care se pun la înmuiat în apă timp de o zi, apoi se amestecă bine până când se formează o pastă, pe care o diluam cu apă. Cu ajutorul unei site luăm din această pastă, scurgem apa şi celuloza o rasturnăm pe o cârpă. Apoi bârtia se poate orna, se poate colora şi personaliza chiar şi cu arome. La final o punem la presat sub un bolovan" a explicat Iulia Sulea, o cercetaşă cu o vechime de şapte ani, studentă la Medicină Dentară în Cluj Napoca.