FOTOGALERIE Sătenii din Cârțișoara fac rachiu după rețeta locotenentului lui Al Capone

Pe Transfăgărășan, pe drumul care duce spre Bâlea Lac, o comună cu aproximativ 1.200 de locuitori se mândrește cu eroi din cărțile de istorie și cu povești fascinante despre fii ai satului plecați peste ocean în căutarea unei altfel de vieți. Unul dintre ei, Ironim Budac, a dus în America rachiul de Cârțișoara până în vestita bandă a lui Al Capone.

Satul haiducului Andrei Budac are ulițe pitorești, oameni senini și povești spuse frumos, cât să te facă să uiți de timp și să te țină în loc, în casele pline de căldură și de amintiri.

Iar pe Ironim, cel care a plecat în America și a ajuns în banda vestitului Al Capone, și-l amintesc și acum oamenii bătrâni, cu drag și cu respect, ca pe un bărbat curajos și apoi ca pe un primar bun, care a ținut rânduială în comunitate.   

Fii satulului plecau cu alai spre viața nouă

După 1900, plecarea spre tărâmul făgăduinței a devenit în Cârțișora o adevărată modă. Unul câte unul, fii satului, cu straie populare și briceagul prins la chimir, se îmbarcau pe vapor și plecau spre America tuturor posibilităților, în căutarea unei astfel de vieți. Se vorbește de 300 de cârțișoreni plecați, alături de alte sute de oameni, din toată Țara Făgărașului.

"Era la modă imigrarea în Statele Unite din Cârțișoara-Scorei, vreo 300 de persoane au plecat în Michigan, Detroit, Chicago. Și acum sunt foarte mulți plecați, unii stau în Alaska, alții în Sacramento, California, cei mai mulți din Scorei și Cârțișoara sunt în Detroit.

Plecau pe vapor, se îmbarcau, era la modă, toată lumea din Țara Făgărașului mergea la lucru, pe acolo sunt numai făgărășeni. Când pleca unul în America îl conduceau oamenii, tot satul, cu muzicanți. Îmi aduc aminte când a plecat unul la fratele lui în America a plecat îmbrăcat românește și la noi toată lumea purta briceag la el, și la aeroport i-au confiscat briceagul.

Locotenentul lui Al Capone a fost un primar foarte iubit in localitatea sibiană Cârțișoara

Și acum se imigrează în America, ultima dată, acum câțiva ani, au plecat 2 familii cu Loteria Vizelor", povestește Dorin Magda, primarul din Cârțișoara.

Cum a ajuns rachiul de Cârțișoara marfă de contrabandă în America

Cu strămoși de renume, provenind din familia vestitului haiduc Andrei Budac, Ironim a plecat în America prin 1920, la 18 ani. În plină perioadă a prohibiției, Ironim a ajuns în banda vestitului Al Capone, luând parte la comerțul ilegal cu alcool.

Monografia comunei consemnează un episod în care Ironim a ajuns cu camionul cu alcool de contrabandă în fluviul Mississippi, pentru a scăpa de poliția federală care îl urmărea.  

"Întors în țară a povestit rudelor că printre altele, în perioada prohibiției antialcoolice, a fost angajat de marele gangster Al Capone să-i transporte cu camionul masive cantități de whisky. Într-una din întâlnirile sale cu Poliția Federală, în baza instrucțiunilor marelui boss, a intrat cu camionul plin de băuturi în fluvial Mississippi, salvându-se de două ori, o dată de la o moarte aproape sigură și a doua oară din mâinile Poliției" (Traian Cânduleț, Ilie Costache, monografia comunei Cârțișoara, volunul II, Editura Mega mix, Iași, 2012).

În America, Ironim s-a căsătorit cu Maria Tarcea, cârțișoreancă din familie înstărită, ai cărei părinți aveau un magazin peste ocean. Iar legendele păstrate în sat spun că la subsolul magazinului Budac a făcut distilerie unde a început să facă, după rețeta de acasă, rachiu de Cârțișoara pe care l-a vândut apoi pe piața neagră.

Primar liberal în satul de la poalele Făgărașilor

Întors în satul natal undeva în jurul vârstei de 30 de ani, Budac și-a cumpărat o casă și și-a făcut afacere înfloritoare. "S-a întors cu soția, au divorțat în România. Și-a făcut cazane de rachiu, piuă, joagăr pe apă, și-a cumpărat casă. Avea cazane cum sunt și acum, era o mică făbricuță. Cu joagărul tăia lemne la oameni, la clienți, care veneau îl plăteau. La piuă la fel, făcea material pentru staie, pentru plapume. La vremea de atunci era afacere mare, erau 3 afaceri până la urmă", povestește primarul Dorin Magda.

Extrem de iubit în sat, Budac a fost primar liberal timp de 4 mandate, până când au venit comuniștii și i-au confiscat tot.

"După ce a venit CAP-ul i-au confiscat toată averea, a făcut CAP-ul niște căldări de rachiu și tot pe el l-au pus șef, și știu că făceam rachiu acolo la el. Era un om hotărât, nu vorbea aiurea, nu era nici prietenos dar nici respingător. Avea coloană vertebrală. Era un om respectat în sat, din moment ce a fost atâția ani primar", povestește actualul primar al comunei.

După ce a divorțat de prima soție, cu care nu a avut copii, doar o fiică adoptată, Budac nu s-a mai recăsătorit, însă a trăit cu o femeie din sat până când a murit, în anul 1977. Bătrânii din sat își amintesc râzând cum Sara și-a lăsat primul bărbat, pentru a veni în toiul nopții în casa lui Budac.

"Mi-a fost unchi, a fost în America, nu ne-a adus nimica, eram copii mici. A fost om bun, n-a făcut la lume rău. Mergeam la el când eram mici, venea și el la noi. Și-a făcut casă după ce a venit din America, dar nu prea mare, știu că a venit la noi de i-a dat tata niște lemne. N-a fost însurat cu Sara, și-a lăsat bărbatul și a venit la el în miezul nopții", povestește Silvia Blendea, în vârstă de 86 de ani.

Dincolo de glume însă, oamenii vorbesc cu mare respect despre primarul drept, care a ținut în sat orânduială și a avut grijă ca localnicii să aibă cele necesare traiului.

"Eu îl știu ca primar, era om mai de vază, mai accentuat la probleme, se purta bine cu sătenii, aducea odată și bucate, când nu era porumb, nu erau de toate. Nu se făceau, erau ani săraci, și aducea cu vagonul și dădea la lume.", povestește Anisia Vodă, în vârstă de 69 de ani.

Cea mai dragă amintire este momentul de după slujba de dumunică, atunci când primarul se oprea în mijlocul oamenilor, le discuta problemele și făcea rânduială.

"A fost un băiat fain, bun, vrednic, deștept și cu judecată, era orânduială în comună atunci. Ieșea întotdeuna de la biserică și spunea poruncile satului, venea în mijlocul satului și vorbea despre treburile comunei.  Era o regulă, oile erau oi, unde erau vite erau vite, acum nu se mai fac treburile astea. Era orânduială, acum e dezastru", povestește Matei Dogaru, în vârstă de 84 de ani.

Cârțișorenii fac rachiu după rețeta lui Budac

Astăzi, în satul de poveste, cu oameni harnici și nenumărate povești, au rămas ruinele fundației de de la cazanele de rachiu ale lui Ironim Budac, iar crucea din cimitir amintește de bărbatul legendă, locotenentul marelui Al Capone. Iar oamenii satului fac și acum rachiu după rețerta lui Budac.  

"Se păstrează și acum rețeta lui de rachiu, era rețeta după care se făcea peste tot aici în zonă. Mere, pere, prune, se zdrobesc, se pun în butoaie, fermentația aia alcoolică, după care se pun în cazanele de rachiu și se fierb, cu răcitoare, cum se face. Exact asta am văzut când am fost în irlanda de Nord în vizită, la fabrica de whisky, exact cum avem noi cazanele de rachiu, la fabricile vechi de whisky, nemodernizate", povestește primarul Dorin Magda.