Sibiu: Ioan Drăgoi, preotul bolnavilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sibiu: Ioan Drăgoi, preotul bolnavilor
Sibiu: Ioan Drăgoi, preotul bolnavilor

Din 1998, când a început demersurile pentru construcţia bisericii din curtea spitalului, părintele Ioan Drăgoi şi-a legat destinul de bolnavi, oropsiţi şi muribunzi.

Vede mai multă suferinţă decât orice alt om. Şi nu-i vorba numai de suferinţa trupească, ci în special de cea sufletească. Părintele Ioan Drăgoi este de aproape un deceniu preotul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu şi cea mai mare parte a muncii sale nu se desfăşoară în biserică, ci în saloane, printre paturile bolnavilor. „E foarte greu să slujesc aici, preoţii cu care vorbesc spun că o zi n-ar sta. Văd bolnavi în fiecare zi, unul a murit chiar sub epitrafir, în timp ce-i citeam rugăciunea pentru dezlegarea păcatelor. La mine, munca este în spital, mai puţin în biserică. Spovedesc, împărtăşesc, intră oamenii în operaţii grele, alţii sunt pe moarte. În biserică fac slujbele obişnuite sau botezuri, sunt copii născuţi prematur care trebuie încreştinaţi sau copii abandonaţi de mame în spital. Mai sunt şi cazurile excepţionale de înmormântări, sinucigaşii sau boschetarii“, explică părintele Drăgoi.

Zi de zi vede oameni murind
La spital are de-a face cu tot felul de oameni, credincioşi ori atei, cerşetori ori generali, criminali şi violatori. În faţa morţii se comportă diferit, dar, în definitiv, toţi sunt oameni şi cei mai mulţi se căiesc pentru păcatele lor. „Dacă nu crezi în nimic, eşti un om pierdut. Ateii nu mă cheamă, dar am avut odată un caz. A venit la mine o doamnă să-i spovedesc soţul care este pe moarte. Când m-am dus în salon, a refuzat şi mi-a întors spatele. M-am interesat apoi de el la o asistentă şi mi-a spus că a murit după trei zile de chinuri groaznice. Asta pentru că a murit încărcat cu probleme de ambiţii, moşteniri, mândrii, certuri. Am văzut mulţi oameni murind, bunica mea a oftat de trei ori şi şi-a dat sufletul. A murit împăcată“, povesteşte părintele Drăgoi.

Doctorul de suflete

Biserica din lemn, construită în stil maramureşan în curtea spitalului, este rodul muncii părintelui Drăgoi. Cu fundaţia turnată în 1999, ridicată în 2000 şi tencuită un an mai târziu, bisericuţa a primit şi fresce iar acum părintele încearcă să strângă bani pentru iconostas, ultima „piesă“ care lipseşte bisericii pentru a fi sfiinţită. „Am vrut să fac ceva ca să rămână, o biserică în curtea spitalului pentru bolnavi şi pentru personalul medical. Medicii, asistentele, infirmierii n-au timp să meargă la biserică, dar aşa, mai intră şi mai spun o rugăciune, se închină, aprind o lumânare. La această biserică vin cei care chiar se roagă“, declară părintele Drăgoi. A avut şansa să plece în Texas, SUA, pentru a sluji într-o biserică construită de diaspora română din Dallas, dar a preferat să rămână la Sibiu. „Gândul meu a fost să fac o biserică aici şi când am făcut-o, m-am legat de biserica de la spital. E greu să vezi în fiecare zi oameni bolnavi şi muribunzi, dar m-am gândit că şi doctorii stau zi de zi lângă bolnavi şi muribunzi. Iar eu sunt un doctor al sufletelor“, încheie preotul spitalului.

Ce-i place
„Îmi place să citesc, mai ales iarna. Mă mai uit la TV, la documentare istorice sau ştiinţifice, la emisiuni sportive, mai ales că în liceu am făcut mult sport. Îmi place să călătoresc, am fost cu soţia împreună în Germania, în Franţa la una din cele două fete ale noastre, călătorim peste tot“, declară Ioan Drăgoi.

Ce nu-i place
„Nu-mi place răutatea oamenilor, invidia, m-am lovit de multe de când am început construcţia bisericii. Ştiţi ce umilitor este să intri la societăţi comerciale şi să ceri bani pentru biserică? Nu cer pentru mine, că biserica nu este a mea, e a tuturor“, precizează părintele Drăgoi.

Întrebări şi răspunsuri
V-aţi întâlnit săptămâna trecută cu Preafericitul Daniel?

Da, am avut la Mănăstirea Sâmbăta reuniunea de 35 de ani de la terminarea facultăţii. Am fost în aceeaşi grupă cu Preafericitul Daniel, el a rămas la fel de drăguţ ca în facultate.
Dau medicii donaţii pentru biserică?
Sunt zgârciţi, medicii primesc, nu dau. Dar mai sunt şi printrei ei oameni cu suflet care au donat de fiecare dată când au avut ocazia.
Simţiţi vreodată greaţă, repulsie faţă de bolnavi?
Sunt în unele saloane nişte mirosuri care-ţi întorc stomacul pe dos. Dar asta este menirea mea, am spovedit şi oameni care nu puteau sta decât pe burtă, din cauza multiplelor leziuni la coloană, cu picioare sau mâini amputate, canceroşi.

Profil
Născut:
4 februarie 1950, judeţul Alba
Studii: Facultatea de Teologie Sibiu (1974)
Familie: Căsătorit, are doi copii şi un nepot

Sibiu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite