Daniela Muntean: „ Cartea este un izvor nesecat de informaţie“

Lucrează ca bibliotecar la Muzeul „Astra“ de 14 ani şi spune că rolul cărţii nu va putea niciodată fi înlocuit de mijloacele de informare actuale

Daniela Muntean a deprins dragostea pentru cărţi încă din vremea copilăriei, atunci când se afunda în lumea misterioasă a poveştilor cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, în care binele învingea întotdeauna răul.

I-a plăcut dintotdeauna să citească şi îşi aminteşte cu nostalgie de perioada adolescenţei, când aştepta ore în şir la coadă, pentru a pune mâna pe o carte.

„Ziua de luni avea o semnificaţie aparte: era ziua în care se primea marfă la fosta librărie «Luceafărul» şi, după ce stăteam ceva timp la coadă, ieşeam fericită cu câte o carte în mână, pe care o cumpăram «la pachet» cu o alta, despre ideologia vremii“, spune sibianca.

Scrisul şi pictura, alte două pasiuni

Pasionată de tot ceea ce îi oferea cartea, a urmat Colegiul Universitar de Biblioteconomie şi Arhivistică, după care s-a angajat ca bibliotecar, la Muzeul „Astra“.Spune că lucrurile s-au legat extrem de bine, întrucât dintotdeauna a fost pasionată şi de cultura populară, iar muzeul era cel mai potrivit loc în care putea să o descopere. „Să trăieşti printre cărţi ar putea părea monoton, cu iz de modă veche. Însă, din momentul în care ai pătruns în lumea lor, un întreg univers ţi se aşterne la picioare şi vei ieşi la suprafaţa cu o lumină care nu se va stinge niciodată“, consideră bibliotecara. Munca în biblioteca unui muzeu i-a oferit Danielei Muntean şansa de a aprofunda şi, ulterior, de a scrie, pentru a transmite mai departe din informaţiile acumulate de-a lungul vremii.

A redactat zeci de articole despre datinile şi obiceiurile poporului român în reviste de specialitate, pe care le-a reunit ulterior într-un volum lansat în anul 2008 şi a scris şi o carte de poezii, denumită „Frânturi“, cu care a debutat în cenaclul literar „ George Topârceanu“. De asemenea, a colaborat cu celelalte secţii ale muzeului şi s-a implicat, de fiecare dată, în activităţile organizate în cadrul instituţiei de cultură. „ Toate aceste activităţi m-au ajutat să îmi lărgesc orizontul şi să descopăr laturi pe care nu ştiam că le posed“, adaugă Daniela Muntean, care urmează acum şi cursurile Şcolii populare de artă „ Ion Mincu“, la secţia pictură. „ Este o altă pasiune pe care a aveam de mult timp şi pe care am considerat acum că a venit momentul să o valorific“, spune aceasta.

„Cartea nu poate fi înlocuită“
 Indiferent de ceea ce a făcut, Daniela Muntean nu a renunţat însă niciodată la cărţi, pe care le consideră un izvor nesecat de informaţie. Spune că tinerii nu mai citesc suficient şi este de părere că niciodată cartea nu va putea fi înlocuită de noile mijloace mass-media. „Citind o carte, ne îmbogăţim imaginaţia, limbajul, gândirea. Toate mijloacele mass-media nu înlocuiesc, ci completează, se alătură cărţilor. Iar sfatul meu pentru tineri este să citească cât mai mult, întrucât hrana pe care ne.o oferă lectura pentru spirit este la fel de indispensabilă ca şi hrana materială, pentru corp“, adaugă bibliotecara.

Ce-i place
„ Iubesc frumosul răsfrânt în tot ceea ce ne înconjoară. Scriu poezie, pictez şi mă relaxez prin arta culinară.  De asemenea, iubesc călătoriile şi plimbările prin natură“, spune Daniela Muntean.

Ce nu-i place
„ Detest minciuna şi ipocrizia. Şi regret că, pe timp ce trece, moralitatea tinde să devină o Cenuşăreasă“, adaugă sibianca.

Întrebări şi răspundsuri
Ce citiţi cu cea mai mare plăcere?
Citesc orice, dar beletristica îmi place în mod deosebit.
Aveţi o carte sau un autor preferat?
Da. Îmi place foarte mult să citesc operele lui Camil Petrescu. De asemenea, Adrian Păunescu, Octavian Paler, Mircea Cărtărescu, Gustave Flaubert, Margaret Michel se numără printer autorii mei preferţi.
Câte cărţi aveţi acasă?
Am o bibliotecă de aproximativ 400 de cărţi, abia le-am găsit un loc în casă. Iar aici, la biblioteca muzeului avem aproximativ 15.000 de cărţi, printer care îmi place foarte mult să îmi petrec timpul.

Pentru ultimele noutăţi de la Sibiu, click pe imaginea de mai jos: