Celebra lână din Mărginimea Sibiului, arsă de ciobani
0
Lâna oierilor din Mărginimea Sibiului, celebră pe vremuri şi extrem de căutată, a ajuns să fie arsă sau vândută pentru hidroizolaţii, pe preţuri de nimic.
Au apus de mult vremurile în care covoarele făcute la Sibiu, din lâna oierilor din satele Mărginimii, ajungeau în toată lumea. Dacă înainte de 1989 oierii de la Sibiu vindeau lâna ca pe pâinea caldă, iar pentru a cumpăra un covor de la Cisnădie era nevoie să ai relaţii, acum fabrica s-a închis iar lâna oilor se vinde la preţuri de nimic. Iar ce rămâne, se arde pur şi simplu, pentru a elibera spaţiile în care este depozitată şi unde fermierii îşi pun din toamnă furajele.
„Dacă înainte de 1989 avem spălătorii, aveam filaturi, la ora asta nu mai avem nimic. Cu toate că lâna ţurcană se preta foarte bine pentru covoare, se ştie că fabrica de la Cisnădie exporta în toată lumea, acum s-a tăiat şi de acolo tot ce s-a putut, pentru fier vechi, nu mai funcţionează, iar la lâna noastră îi şi dăm foc şi o aruncăm sau o vindem ca materie primă pentru izolaţii la alţii, în loc să producă plusvaloare la noi în ţară prelucrând-o şi obţinând produse din ea, pe care să le vindem.
După ce o ţinem o vreme îi dăm foc pentru că altă soluţie nu avem, la toamnă mergem să ne cumpărăm furaje, în magazii trebuie să introdcem furajele pentru iarnă şi atunci sigur că nu avem loc de depozitare şi îi dăm foc”, spune Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Sibiu.
Preţuri foarte mici
Ciobanii primesc între 1 şi 3 lei pentru un kilogram de lână, însă spun că preţul este foarte mic. Dacă înainte de Revoluţie, cu banii obţinuţi de vânzarea lânii se acopereau costurile iernatului la oi, acum, după ce ciobanii plătesc oamenii care tund, nu rămân cu mai nimic. Pentru tunsul unei oi, sunt taxaţi cu 2,5 lei, iar cantitatea medie de lână obţinută de la o singură oaie este de 2,5 kilograme.
„Dacă avem unde să o dăm o dăm, dacă nu o aruncăm, nu se prea merită, preţul este foarte mic şi până tundem oile, până trebuie să plătim băieşii care vin şi tund animalele, nu se prea merită, nu mai rămânem cu mai nimic, doar atât că tundem oile şi scapă ele de greutate şi de căldurile astea care sunt acum”, spune Dorel Radu, un cioban din localitatea sibiană Şura Mare.
De la covoare la hidroizolaţii
De cealaltă parte, intermediarii spun că lâna românească este bună, comparativ cu cea din alte ţări, însă nu este îngrijită, de multe ori ajunge de la ciobani plină se scaieţi, de mizerie. În funcţie de calitatea ei, se cumpără de la ciobani cu preţuri între 1 şi 3 lei/kilogram.
„Lâna românească este bună, comparativ cu cea din alte ţări, dar nu au grijă de ea cum trebuie, nu prea lucrează la ea. Faţă de alte ţări lâna românească este plătită bine”, spune Ergun Akavci, proprietarul unei firme care preia lână românească de la ciobani şi o trimite mai departe, la export.
Ergun cumpără lunar între 5.000 şi 10.000 de tone de lână din satele Mărginimii. O trimite mai departe, în principal la fabrica sa din Turcia, dar şi în alte ţări.
După ce trece prin toate procesele de prelucrare chimică, lâna se vinde în străinătate cu preţuri cuprinse între 1 şi 3 dolari per kilogram.
„În general eu fac export în Turcia, Europa, China, Japonia, Coreea, Arabia Saudită, India, indiferent unde găseşti clientul. Lâna se foloseşte la cămăşi, covoare, filaturi, izolaţii, până la ciorapi, dar trebuie să fie calitate, trebuie sortată bine, trebuie prelucrată bine”, adaugă Ergun Akavci.
Se încarcă comentariile...
