Tinerele din Țara Oașului afla secretele iubirii de la bunici

În seara de 24 februarie, de Dragobete, tinerele din Țara Oașului află secretele dragostei de la bătrânele satului care le cheamă la o șezătoare. La Satu Mare, doar două zone mai păstrează tradiţiile de Dragobete: Ţara Oaşului şi zona Codrului.

Șezătoarea este locul ideal unde tinerele oșence află secretele iubirii de la bătrânele satului. În seara de 24 februarie, fetele tinere, în special cele de măritat, bărbați și bătrâne se adună la șezătoare la Casa de Cultură din Negreşti-Oaş sau la casa unei bătrâne, unde discută despre iubire, fac descântece de aflat ursitul și spun povești inspirate din viața de zi cu zi a satului. „A devenit o tradiție ca în fiecare an, în seara zilei de 24 februarie să organizăm această șezătoare. Anul acesta șezătoarea are loc acasă la tanti Floarea Finta în camera tradiţională.

Femeile fac lucru de mână, iar bărbaţii cântă la diferite instrumente şi împreună discutăm despre iubire. La această şezătoare, fetele tinere au ocazia să afle secretele măritişului şi a iubirii. Anul acesta inaugurăm și Centrul de Resurse Regionale pentru Căminele Culturale din regiunea Nord-Vest“, a declarat Natalia Lazăr, directorul Casei de Cultură din Negreşti-Oaş.

Feciorii cu cetera încheie șezătoarea spre finalul nopții. „Scopul acestei acțiuni este de a crea o punte de legătură între generaţii. În general, tinerii sunt interesaţi de modul în care bătrânii şi-au trăit viaţa mai ales dacă e vorba de bunici“, mai spune Natalia Lazăr.
Dacă Dragobetele pică în postul Paștelui, sătenii au dezlegare la mâncare de dulce şi la dans. „Femeile pregătesc boace de post (sarmale-n.r.), gogoşi şi mâncăruri tradiţionale, iar bărbaţilor li se permite să bea pălincă şi vin. Şezătoarea se încheie cu dans şi voie bună“, a mai spus Natalia Lazăr. 

Zboară norocul din gospodării

Zona Codrului este cea de a doua zonă unde se mai păstreză câteva obiceiuri de Dragobete. Aici femeile nu sacrifică păsări pe motiv că în această zi păsările îşi găsesc perechea. „Este un obicei vechi şi bine păstrat. Bătrânele satului spun că dacă sacrifici păsări în această zi, zboară şi norocul din curţi“, a spus Vasile Pop, localnic din satul Stâna.