Satu Mare: Producătorii eco îşi deschid alte afaceri pentru a trăi

Târgul micilor producători organizat ieri în Satu Mare a fost prima ieşire din acest an acestora. Din cauza taxelor sufocante şi a mărfurilor ieftine de pe piaţă, producătorii tradiţionali sunt din ce în ce mai puţini. Fără o piaţă de desfacere adecvată, producţia tradiţională a devenit un hobby. Micii producători spun că, pentru a subzista, trăiesc din alte afaceri.

Pentru prima oară în acest an, micii producători tradiţionali au avut ieri ocazia de a-şi comercializa produsele ecologice, sătmărenii luând cu asalt tarabele amplasate pe platoul din Piaţa 25 Octombrie.   Taraba lui Gheorghe Ciocan, din Bixad, a fost una dintre cele mai vizitate. Toată familia, de la ginere, cuscru, fraţi şi mătuşi, până la bunica de 83 de ani, a lucrat pentru a aduce marfa în târg. „Am pregătit peste 80 de kilograme de carne, şuncă şi cârnaţi, palincă din prune şi din struguri. S-au vândut toate, iar oamenii ne-au cerut numerele de telefon, pentru a face periodic comenzi. Nu se găsesc aşa produse gustoase în supermarketuri. Toată familia a muncit pentru a prepara produsele, de la ginere până la bunica de 83 de ani. Le facem ca pentru noi. Aşa le pregătim de când ne ştim“, explică Gheorghe Ciocan.

Mic producător din pasiune
Cu toate acestea, sătmăreanul spune că a fi producător tradiţional este pentru el mai mult o pasiune, pe care o practică „în timpul liber“. „Nu se poate trăi doar din vânzarea de produse ecologice, tradiţionale. Dacă nu ar fi fost acest târg, nici nu mai tăiam porci, nu mai făceam atâta şuncă şi cârnaţi, nu mai pregăteam sticlele de palincă. Noi avem alte afaceri care ne asigură veniturile. În rest, mai producem pentru prieteni şi cunoştinţe“, spune Gheorghe Ciocan, din Bixad.
Taxele împovărătoare, dar şi o piaţă sufocată de produse ieftine, de o calitate îndoielnică, sunt printre cauzele pentru care şunca sau palinca tradiţională ajung mai rar pe mesele sătmărenilor. „În primul rând, aceste mărfuri fiind produse tradiţionale, ecologice, ar trebui să fie cu circa 30 la sută mai scumpe faţă de ceea ce găsim în supermarketuri, pentru că animalele sunt hrănite doar cu hrană naturală, iar în aceste produse nu se pun coloranţi, aditivi şi conservanţi. Noi, însă, le vindem mai ieftin. Le spunem produse  ecologice, pentru că a avea ştampila de «bio» ar trebui să aibă o altă atestare“, mai spune  Gheorghe Ciocan.
Cea mai mare bătaie de cap pentru micii producători sătmăreni este producţia de palincă. „Au făcut o mare nedreptate în 2003, când Uniunea Europeană a spus că pălinca este «un spirt». De atunci i-au terminat pe micii producători cu accize şi taxe. Eu am cazanul meu, am moară, am pământ, am animale, dar cui să produc dacă nu sunt lăsat să vând? Taxele ne termină. Aşa că a rămas să producem tradiţional, doar ocazional“, conchide sătmăreanul.