Satu Mare:Banii sătmărenilor merg pe poeţii sârbi

Satu Mare:Banii sătmărenilor merg pe poeţii sârbi

Mii de lei au fost cheltuiţi pentru promovarea străinilor, dar scriitorii locali nu sunt sprijiniţi. Scriitorii sârbi au găsit în DCCPCN Satu Mare un sprijin pentru publicarea propriilor volume.

George Vulturescu, pe numele său adevărat Gheorghe Silaghi Pop, este şef al Direcţiei de Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Satu Mare (DCCPCN) şi de asemenea, un scriitor recunoscut peste graniţe. Cărţile publicate în ultimii doi ani prin instituţia pe care o conduce aparţin prietenilor săi poeţi sârbi, singura excepţie fiind cartea „Dascălul din Blidari“ semnată Dariu Pop (1887 - 1965). Una dintre atribuţiile instituţiei este de a promova cultura sătmăreană.
George Vulturescu a fost premiat la festivaluri de poezie în Serbia, după cum susţine, fără niciun sprijin din partea autorităţilor judeţene. Evenimentele res-pective au fost organizate de poetul Adam Puslojic, căruia, la scurt timp, cu sprijinul DCCPCN Satu Mare, i-a fost publicat volumul „Hai să vorbim“.

Pariu sârbesc în Satu Mare
Deşi banii alocaţi pentru cultură sunt puţini, costurile publicării cărţilor sârbilor în Satu Mare sunt de 7.087 de lei. „Chiar dacă nu sunt sătmăreni, aceşti autori merită tot sprijinul nostru. Puslojic i-a fost apropiat lui Nichita Stănescu. Este un câştig pentru noi“, spune George Vulturescu. Alături de Puslojic, Radomir Andric, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din Serbia, şi-a publicat cartea „Umbre vesperale“ la Editura Limes, Cluj-Napoca. Costul integral de 2.000 de lei a fost suportat de DCCPCN Satu Mare.
Un premiat al Zilelor „Poesis“, Miodrag Pavlovici a fost promovat în cultura sătmăreană prin tipărirea cărţii „Glasul de sub piatră“. Din adresa 545/2009 a instituţiei sătmărene responsabile reiese că toate volumele sârbeşti publicate la Satu Mare poartă sigla altor edituri decât cele locale.

Politica lui Vulturescu e contestată
Opinia oamenilor de cultură vizavi de acest fenomen este rezervată. „Ştim bine că la mijloc sunt nişte şantaje de care ne lovim“, subliniază Aurel Pop, redactor-şef la revista literară locală „Citadela“.
Om de cultură şi medic psihiatru, Virgil Enătescu punctează: „Sunt două posibilităţi. Ori la mijloc sunt nişte sentimente xenofobe faţă de cultura sătmăreană, ori cei responsabili se prefac în urâtele prinţese siriene, care, când şi-au dat seama de starea lor, luau cu ele o maimuţă, ca în comparaţie cu animalul, trecătorii să le vadă frumoase. Sârbii nu publică nicio carte a vreunui sătmărean“, a spus Enătescu.