Rudolf Fatyol - Nepotul maestrului Ştefan Ruha, cavaler în cultură

A primit cel mai mare premiu oferit unui om de cultură prin decret prezidenţial - „Meritul Cultural în Grad de Cavaler”

Doctor în muzică, Rudolf Fatyol s-a născut la Carei în 2 mai 1957, într-o familie de artişti. Toată viaţa lui s-a conturat în jurul muzicii simfonice. A luat pentru prima oară vioara în mână la vârsta de 6 ani, tatăl, bunicul şi unchiul fiind pentru el modele de urmat viaţă, dar şi în carieră. Acum, spre fericirea lui, şi copiii, Luiza şi Arthur, au fost „contaminaţi“ de muzică.
Peste 400 de spectacole
În cei 20 de ani de studiu individual şi 30 de ani de carieră muzicală, sătmăreanul a reuşit să-şi demonstreze talentul la peste cele 400 de spectacole şi competiţii muzicale importante, dar şi faptul că merită pe deplin gradul de cavaler pe care l-a primit recent prin decret prezidenţial.
Recunoscător pentru ceea ce au făcut pentru el cei dragi, muzicianul povesteşte cu mândrie că cele mai frumoase amintiri sunt legate de casa unchiului său, maestrul Ştefan Ruha, unde şi-a făcut „ucenicia“.
„Viaţa mea, dar şi a familiei mele, a fost întotdeauna muzica. Am prins gustul încă din copilărie, fiind înconjurat în mare parte de artişti. Unchiul meu, adică fratele mamei, maestrul Ştefan Ruha a fost cel care mi-a deschis cu adevărat apetitul pentru muzica simfonică“, povesteşte cunoscutul violoncelist.
Exersa zilnic, de dimineaţa până seara
Ca într-o familie de artişti, micul Rudolf a început să studieze muzica cu tatăl, bunicul şi ulterior cu unchiul său, profesor pe-atunci la academia din Cluj. Dintotdeauna şi-a dorit să ajungă pe urmele maestrului Ruha. Încă din timpul liceului mergea la cursuri suplimentare la Cluj Napoca, vacanţele de vară petrecându-şi-le exersând zi de zi, de dimineaţă până seara, alături de verişorii lui la Cluj Napoca.
„Am fost elev sârguincios, pentru că unchiul meu a depus un efort extraordinar să mă înveţe şi să mă călăuzească pe drumul cel bun, cu toate că el, pe atunci, avea concerte prin ţară şi prin străinătate şi nu avea foarte mult timp liber. În plus, avea şi el doi copii, care erau tot urmele lui în cariera muzicală“, mai povesteşte Fatyol.
Burse şi premii internaţionale
Încă din timpul studiilor tânărul artist a fost multiplu premiat la concursurile internaţionale de muzică. În 1984, când a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima“, a fost angajat ca violonsit la Filarmonica „Dinu Lipatti”, pe care o conduce în prezent.
În 1985 a câştigat premiul II la United States Intrnational University San Diego – California, iar doi ani mai târziu, premiul II la Concursul Internaţional de vioară Abbado. Lista premiilor continuă, însă, spune artistul, cel mai mare merit al său este familia şi faptul că a devenit director al filarmonicii.
„Pe vremuri, nu putea deveni chiar oricine directorul unei instituţii culturale. Era nevoie ca persoana care opta pentru un post de conducere într-o filarmonică, de pildă, să fi participat la concursuri internaţionale şi să fi obţinut rezultate bune şi foarte bune. Eu, deşi am ajuns la multe astfel de festivaluri şi concursuri, mi-am dorit să revin în ţară, dar mai ales la Satu Mare, pentru că este oraşul meu pe care îl iubesc. Mă consider chiar patriot local”, povesteşte Rudolf Fatyol.
După sutele de concerte susţinute în lume, muzicianul şi-a susţinut în 2003 teza de doctorat, el fiind printre primii solişti-concertişti-violonişti doctori.
Când nu se află în fruntea filarmonicii sătmărene, Fatyol predă vioară la Universitatea Debrecen, Facultatea de Muzică, din 1992, iar de şase ani îşi are propria catedră, fiind conferenţiar universitar doctor.
Pescar de weekend de 25 de ani
În afară de muzică şi familie, marea pasiune a sătmăreanului este pescuitul. Puţinul timp liber pe care şi-l face în weekend-uri şi le petrece pe lac, fiind mare pescar amator. „Este doar un hobby, deoarece nu am, fizic, timpul necesar să investesc mai multă atenţie în acest sport. Majoritatea timpului, în principiu de dimineaţa până seara, mi-l petrec cântând la vioară“, mărturiseşte artistul.
Copii, muzicieni de succes
Sătmăreanul spune că un artist poate fi deplin fericit numai cu sprijin total din partea familiei, dar şi că viaţa fără cei dragi este dificilă.
„În spatele oricăror succese se află o familie solidă şi iubitoare. Pentru mine, ei sunt cei mai improtanţi, iar faptul că şi copiii mei au ales calea muzicii, este o şi mare fericire pentru mine”, mai spune sătmăreanul.
Drept dovadă, Fatyol se poate mândri cu doi copii artişti: fiul Arthur – muzician şi el, secretarul Filarmonicii „Dinu Lipatti” şi fiica Luiza, soprană, angajată recent la opera din Dusseldorf.
Întrebări şi răspunsuri
ADS: Care este cea mai mare bucurie pentru un artist?
R.F.: Când vede sala de concerte plină. Atunci ne dăm seama cât valoarează cu adevărat munca noastră. E îmbucurător să vezi că publicul iubeşte cu adevărat muzica. Mai mare satisfacţie nu mi-ar putea oferi niciun premiu.
ADS: Aţi fost numit cetăţean de onoare la Satu Mare şi Carei. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?
R.F.: O mare bucurie, deoarece, cum spuneam, sunt un patriot local. Cel mai mult mă bucur când sătmărenii mei vin la concerte şi pleacă mulţumiţi.
Ce-i place:
Artistul spune că cel mai mult îi place să ofere ce e mai bun din el şi că roadele muncii sale sunt zâmbetele şi cuvintele de laudă ale publicului.
Ce nu-i place:
El spune că, deşi îi place să concerteze în străinătate, nu i-ar conveni să se mute definitiv sau pe termen mai lung din România, deoarece nu îi place să stea departe de familie şi de locurile natale.
Profil:
Născut: 2 mai 1957, Carei
Studii: Academia de Muzică „Gheorghe Dima“, Cluj-Napoca
Familie: Căsătorit, doi copii