Opt străzi din zece sunt inaccesibile persoanelor imobilizate în scaun cu rotile

Mai mult de trei sferturi din străzile din Satu Mare sunt inaccesibile persoanelor ţintuite în scaune cu rotile. Reporterul ADS a însoţit o persoană imobilizată în cărucior, într-un mic periplu prin oraş.

Geta Mezezon, o femeie imobilizată în scaun cu rotile, în vârstă de  45 de ani, este voluntar activ în cadrul Asociaţiei Handicapaţilor Fizic Satu Mare. Pornim în căutarea unor dovezi de civilizaţie în oraş chiar din faţa casei sale, de pe strada Cărămidarilor. „Satu Mare este și orașul meu, al nostru, al persoanelor cu handicap fizic, însă nu știu dacă pot să mă plimb în siguranţă și fără a apela la ajutorul trecătorilor pe 20% din străzile lui. E umilitor”, ne pune în gardă femeia.
Drum cu peripeţii
„Se vorbește des despre drumuri, asfaltări, însă referirile se fac mai ales la șosele. Ce uită edilii este că dacă trotuarele sunt distruse, noi nu ne putem deplasa“, explică Geta în timp ce iese din casă. Primul hop - chiar pe strada ei. Trotuarul e impracticabil până pe Calea Odoreului. „Pe unde s-au făcut trotuare noi e mai bine, dar nu pot ieși fără ajutor pe Botizului, care e singura mea cale de acces spre centru“, se plânge femeia. După ce primeşte o mână de ajutor de la trecători, o coteşte pe Fabricii, pe sub pasaj, printre mașini. Pe Avram Iancu, triciclul aproape că se răstoarnă în timp ce Geta încearcă să-l urce pe trotuar, pe o bodură prevăzută cu o rampă prea abruptă. Mai zâmbește încă. „E o chestie de măiestrie, trebuie doar să urci perpendicular“, spune Geta. Lung de aproximativ doi kilometri, drumul de acasă până în Piaţa Libertăţii din centrul vechi a fost o aventură la 27 de grade Celsius care a durat peste o oră, chiar dacă Geta Mezozon circulă pe un cărucior-tricicletă motorizat.
Centrul - impracticabil, Parcul Libertăţii – inaccesibil
Găurile din trotuare o împing să circule, din nou, printre mașini. „Am încercat să mă mișc cât de mult, pentru a-i obinui pe șoferi cu mine în trafic, dar îmi asum riscuri. Dacă dau de mașini parcate pe marginea drumului, încurc circulaţia“, împărtăşeşte Geta, din experienţa ei, cu ochii în oglinda retrovizoare.
O coteşte pe Lucaciu, spre Finanţe. Un alt hop: podurile. De la construcţia Podului Decebal, în ‘88, Geta l-a străbătut o singură dată „solo“, din pricina trotuarului prea îngust și prea înalt în curbă. „Pot trece în siguranţă doar pe celălalt pod, Golescu, pe zona galbenă de pe trotuar rezervată bicicliștilor, însă urc pe trotuar doar cu ajutorul trecătorilor. Bordura e prea înaltă“, explică ea.
De la Casa de modă a urcat pe trotuar, pe Corso, doar cu ajutor. În Parcul Libertăţii, s-a oprit cu spatele spre Hotelul „Dacia“, să admire fântâna arteziană. Doar de la distanţă, de pe aleea care înconjoară parcul, pentru că nu poate coborî o treaptă, a cărui existenţă cei mai mulţi trecători nici nu o bagă în seamă, fiindcă are zece centimetri înălţime, poate 15. Geta, însă, nu poate trece de ea.
Justiţie, doar pentru unii
Au trecut nouă ani de la apariţia legii care a instituit obligativitatea amplasării de rampe de acces pentru a facilita accesul în instituţiile de interes public pentru persoanele cu handicap, însă aplicarea ei suferă. Printre clădirile în care Geta nu poate intra se regăsește și Palatul de Justiţie.
Conducerea Asociaţiei Handicapaţilor Fizic (AHF)Satu Mare a solicitat în repetate privind accesibilizarea imobilului în care funcţionează Judecătoria,  Tribunalul Satu Mare și parchetele de pe lângă instanţe, însă demersul a rămas fără succes. „Mi s-a spus răspicat că imobilul este unul de patrimoniu și că nu se poate accesibiliza cu rampe, în exterior şi interior, fără autorizaţie din partea Direcţiei de Cultură și Culte. Ei ignoră faptul că noi, persoanele cu handicap, avem dreptul să ne reprezentăm singuri în instanţă și că trebuie să intrăm pentru a ne putea reprezenta” afirmă Crina Pop, preşedinta AHF.
Magistraţii sătmăreni i-au promis Crinei că vor rezolva problema după ce vor primi aviz favorabil de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice și dacă vor fi bani.
Autorităţile aşteaptă noile asfaltări
Cristian Sălăjan, singurul inspector pe Satu Mare al Direcţiei Generele de Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a recunoscut existenţa problemelor, însă susţine că nu poate face nimic fără directive de la Bucureşti. „Ultimele controale cu privire la accesibilizarea oraşului le-am efectuat în 2009. De atunci, în planul de inspecţii nu a mai fost introdusă această tematică, iar situaţia în oraş s-a deterioart”, a recunoscut  Cristian Sălăjan.
De partea cealaltă, primarul Iuliu Ilyes este de părere că problemele de acces ale persoanelor cu handicap se rezolvă pas cu pas, pe măsură ce se mai fac modernizări de străzi în oraş. „Acolo unde am reabilitat drumurile, de exemplu în Micro 15, drumurile sunt accesibile. Problemele planurilor înclinate de la borduri vor fi rezolvate pentru fiecare trotuar şi fiecare zonă odată ce acestea vor fi reabilitate“, susţine încrezător primarul.