Operaţiunea „Râuri curate“ costă 840.000 de euro

Proiectul finanţat din fonduri europene prevede ecologizarea celor mai mari râuri de pe teritoriul judeţelor Bihor, Satu Mare, Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Hajdú-Bihar.

„Operațiunea Râuri Curate”, ce va fi finalizată peste 1,5 ani, presupune amplasarea unor containere pentru colectarea deșeurilor şi derularea unor campanii care să convingă cetăţenii să le folosească. Adrian Foghiș, directorul general al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Zona Metropolitană Oradea, inițiator al proiectului „Operațiunea Râuri Curate”, a prezentat, ieri, la Satu Mare, detalii despre obiectivele urmărite. Proiectul, în valoare totală de 840.000 de euro, prevede, pentru județul Satu Mare, desființarea depozitelor ilegale de deșeuri amplasate în 83 de puncte, pe raza a 26 de comune situate pe râurile Someș, Tur și Crasna. De asemenea, se urmăreşte ecologizarea zonelor, amplasarea unor  containere cu capacitate de 1.000 de litri pentru colectarea deșeurilor,  transportul gunoaielor spre rampele autorizate,  testări de calitate a apei și campanii de mediatizare pentru public în vederea protejării, pe viitor, a zonelor afectate de poluare incluse în proiect. Inițiatorii proiectului au identificat, prin sistemul GPS, locurile ideale de amplasare a containerelor.  Proiectul, finanțat de UE în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România - Ungaria, a fost demarat în urmă cu două săptămâni și are o durată de implementare de 18 luni.
Lecția de geografie
La şedință a participat şi Alexandru Domokos, primarul comunei Culciu, care a observat o eroare în fișa de prezentare a proiectului, împărțită participanților la ședință. Comuna Culciu fusese „repoziționată” geografic de pe râul Someș, pe Crasna. „Am o observație de făcut cu privire la proiect, s-a greșit la geografie, suntem așezați pe Someș, nu pe Crasna”, a declarat ironic primarul, lăsându-l fără grai pe directorul asociației. 
Îndrăzneala primarului a dat tonul discuțiilor pe marginea proiectului, care și-au păstrat caracterul acid până spre final. Elisabeta Bekessy, directorul Agenției de Protecția Mediului (APM) Satu Mare, a punctat și ea câteva dintre neajunsurile proiectului. „Containerele de 1.000 de litri mi se par mici, ele pot fi furate, dacă ne-ați fi contactat v-aș fi spus acest lucru”, a afirmat Bekessy. Directoarea APM a criticat și modul în care directorul asociației orădeane a realizat proiectul. „Vă felicit pentru inițiativă, însă aș fi vrut să ne chemați și pe noi, pentru a deveni parteneri reali în proiect, să discutăm concret, nu doar să ne trimiteți la semnat o hârtie. (...) Sunt multe chestiuni în care se putea lucra mai bine în faza de întocmire a proiectului, e greu să aduci modificări de substanță pentru a-l face mai util după ce s-a obținut finanțarea”, a declarat Bekessy, referindu-se la incertitudinile exprimate de președintele asociației cu privire la modul de colectare a deșeurilor de pe malurile râurilor, în lipsa unor drumuri de acces. Bekessy a primit replica de la președintele CJ, Csehi Arpad, care a întrebat retoric: „ce a făcut APM pentru malurile rîurilor?”. La finalul întâlnirii, Adrian Foghiș, directorul ADI Zona Metropolitană Oradea, a declarat că sesizările beneficiarilor vor fi rezolvate.
Proiect transfrontalier
Proiectul include tronsoanele traversate de cele mai mari 5 râuri (Tur, Someş, Crasna, Barcău și Crişul Repede) din județele Satu Mare şi Bihor, respectiv Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Hajdú-Bihar (Ungaria). În total, cuprinde 63 de localităţi din România şi 20 de localităţi din Ungaria, al căror teritoriu administrativ este traversat de aceste râuri. Investiţia totală este de 840.000 de euro.