Medieșul Aurit, locul unde dacii au ars ceramică

Peste 150 de cuptoare dacice au fost descoperite la sfârșitul lunii aprilie, de arheologii sătmăreni. Arheologii ar putea începe în acest an săpăturile pentru scoaterea la lumină a cuptoarelor.

Cele mai multe cuptoare dacice din Europa Centrală au fost identificate de arheologi în localitatea Medieșu Aurit. La sfârșitul lunii aprilie, arheologul Robert Gindele din cadrul Muzeului Județean Satu Mare şi Petre Constantin din București au făcut măsurători geomagnetice pe o rază de aproximativ 8 hectare și au identificat circa 150 de cuptoare dacice. „Descoperierea ne-a uimit și pe noi, nu ne așteptam să găsim atât de multe. În ceea ce privește existența cuptoarelor, nu ne putem îndoi pentru că aparatul geomagnetic este foarte precis“, a declarat Robert Gindele, arheolog în cadrul Muzeului Județean Satu Mare.

Conform specialiștilor, cuptoarele de la Medieşu Aurit sunt unicat în Europa Centrală, având dimensiuni care depăşesc uneori diametrul de 200 de centimetri. Aceste cuptoare sunt legate de producţia vaselor de provizii, care aveau o piaţă de desfacere importantă. „Alături de cercetările geomagnetice este necesară executarea săpăturilor arheologice prin care putem să obţinem informaţii privind începutul şi sfârşitul aşezării de la Medieşu Aurit-Şuculeu şi privind tehnica de construcţie şi de folosire a cuptoarelor. Dacă cercetările vor demonstra această presupunere, vom avea în faţă cel mai mare centru de producţie ceramică din zonele neocupate de romani din toată Europa Centrală“, a mai spus Gindele.

Activitate intensă
În anii 60, pe raza aceleiași localități au fost identificate 17 cuptoare de ars ceramică, săpate în pământ. Atelierele de producţie erau formate dintr-o groapă de deservire şi un cuptor de ars ceramica, cu două camere şi cu perete median de susţinere a grătarului. Printr-un canal pătrundea aerul cald dinspre groapa de deservire spre cuptor.

Zona era locuită de daci încă dinainte de cucerirea romană
Descoperirea a fost realizată în cadrul proiectului transfrontalier România-Ungaria, demarat de Muzeul Județean Satu Mare. Pentru că în momentul de față se lucrează intens la elaborarea stategiei pentru săpături, nu se cunoaște data la care vor începe lucările propriu-zise. „Intră în discuție foarte mulți factori. Probabil anul acesta vom începe, iar în cel mai rău caz în 2011“, a mai spus Robert Gindele, arheolog în cadrul Muzeului Județean Satu Mare.

citat
Dacă cercetările vor demonstra această presupunere, vom avea în faţă cel mai mare centru de producţie ceramică din zonele neocupate de romani din toată Europa Centrală
Robert Gindele, arheolog