Locurile îngrozitoare din Satu Mare

Sătmărenii care trec frecvent prin zonă s-au obişnuit cu priveliştea,

O clădire din centrul oraşului stă sprijinită în bârne, locatarii din mai multe blocuri trăiesc în mizerie, fără curent sau apă, de aproape un deceniu, iar tavanul gării stă să se prăbușească. 

De aproape patru ani, o clădire aflată la nici 150 de metri de centrul municipiului Satu Mare stă sprijinită în bârne, după ce, în luna noiembrie 2005, o porţiune din podeaua parterului s-a prăbuşit peste subsol. Trei ani mai târziu, cele nouă familii care locuiau în clădire au fost evacuate, iar pereţii clădirii au fost întăriţi cu bârne să nu se prăbuşească. Sătmărenii care trec frecvent prin zonă s-au obişnuit cu priveliştea, iar străinii care intră în ţară pe la Vama Petea şi o iau spre centrul oraşului se opresc şi fac poze. „Trec zilnic pe aici pentru că locuiesc după colţ. Mai bine ar dărâma-o decât să stăm cu frica în sân că se prăbuşeşte. Am un băieţel de cinci ani. De câte ori iese din curte ne este teamă să nu vină aici şi să păţească ceva. Copiii sunt curioşi şi intră pe sub bârne, oricât le-am atrage noi atenţia că nu e bine”, spun soţii Juhos, vecinii casei sprijinite de bârne. În privinţa proprietarilor, vecinii spun că aceştia au primit locuinţe de la primărie şi că mai trec rar pe acasă. „Mai vin să vadă ce este pe aici, dar intră cu teamă. Acum vreo două săptămâni l-am văzut pe domnul Szabo, dar nu ştiu dacă a intrat, că ne-am întâlnit aici, în faţă”, precizează Levente Luhos.

De opt ani fără curent, gaz sau apă

Un alt loc care nu face cinste ora;ului este fostul cămin de nefamilişti al Întreprinderii de Prelucrare a Lemnului Satu Mare, care adăposteşte zeci de persoane care, de vreo opt ani, trăiesc într-o mizerie de nedescris. Majoritatea camerelor au rămas fără geamuri şi chiar uşi, iar conductele sparte din cauza îngheţului au fost furate şi duse la fier vechi. Camerele libere, precum şi împrejurimile au fost transformate în toalete şi locuri de depozitare a gunoiului. Printre locatari, boschetari, romi şi foşti puşcăriaşi, locuiesc şi familii cu trei - patru copii, a căror sursă de venit o reprezintă alocaţiile şi vânzarea fierului vechi găsit prin containerele de gunoi din cartierul 14 Mai. Piroska Virag, în vârstă de 29 de ani, are trei copii şi locuieşte aici de cinci ani. În fiecare dimineaţă, îşi conduce la şcoală băiatul, care învaţă la Liceul cu Program Sportiv din Satu Mare, după ca ia la rând containere din cartierul 14 Mai. „Chiar şi în condiţiile acestea, mă bucur că nu dormim afară. Cu alocaţia copiilor şi cu ce mai găsesc la containere, ne descurcăm. De multe ori lumea îmi pune deoparte haine şi chiar jucării pentru cei mici, aşa că  măcar pe astea nu trebuie să dau banii. Sunt mulţumită că băiatul se descurcă bine cu şcoala şi sper ca şi ceilalţi să îl urmeze. Măcar ei să aibă o soartă mai bună decât a mea”, povesteşte Piroska.

Ghetoul de pe Ostrovului

Construite în anii 80 ca locuinţe pentru angajaţii nefamilişti ai fostelor întreprinderi Unio, 23 August, Tricotex sau Mondiala, blocurile de garsoniere de pe strada Ostrovului sunt o pată neagră pe „obrazul“ municipiului. Locuitorii îşi fac mâncare la focuri de tabără aprinse în faţa blocului şi trăiesc de ani de zile fără curent, apă sau gaz. „Sunt oameni cu copii, bătrâni care nu au nicio sursă de venit, nicio şansă să-şi cumpere vreo locuinţă vreodată. Municipalitatea nu are bani să construiască locuinţe sociale, aşa că singura posibilitate este să le reabilităm pe unele dintre ele”, spune primarul Iuliu Ilyes. Miklos Geza, de 57 de ani, trăieşte în blocul CD2, de  peste 10 ani. „Suntem aproape 400 de oameni aici. M-am mutat în urmă cu vreo 10 ani, după ce am divorţat, printr-o repartiţie de la primărie. Pe vremea aceea era apă, gaz, curent, nu-mi păsa de vecini. Închideam uşa şi îmi vedeam de treaba mea. Cu timpul, majoritatea proprietarilor s-au mutat, iar în locul lor au venit romi care au transformat viaţa aici într-un calvar. Sunt atât de scandalagii că, noaptea, dorm cu o bâtă la îndemână”, povesteşte Miklos. Din cauza datoriilor imense la electricitate, în luna iulie imobilul a fost debranşat de la reţeaua de energie electrică. Primăria Satu Mare a început refacerea sistemului de alimentare cu energie, lucrare care este pe punctul de a fi finalizată, după care, potrivit primarului Iuliu Ilyes, locuinţele vor avea din nou curent. Suma la care se ridică aceste cheltuieli se ridică la 30.000 de euro.

Tavanul gării se prăbuşeşte

În aceeaşi parte a oraşului, la câteva sute de metri, se află Gara Satu Mare. Călătorul coborât din tren are nevoie de curaj ca să se încumete să părăsească gara. Tavanul încăperii prin care se iese din gară, loc în care funcţionează şi casele de bilete şi biroul de informaţii, se desprinde bucată cu bucată. În unele locuri, tencuiala e „mâncată“ şi a ajuns la stuful din structura acoperişului. În gară, clădire monument istoric, nu s-au mai făcut investiţii serioase de mai bine de 25 de ani. Atunci s-a construit şi pasajul subteran care traversează peronul şi liniile de cale ferată ieşind undeva lângă cimitirul de vizavi. Pasajul nu a fost folosit niciodată, decât ca toaletă publică şi depozit de gunoi, până când s-a umplut de apă, iar conducerea staţiei a decis să îngrădească intrarea.

Grigore Vlad, şeful Staţiei Infrastructură Satu Mare, spune că de-a lungul anilor s-au tot căutat soluţii pentru renovarea gării, dar suma necesară este prea mare. „Staţia CFR Satu Mare este cuprinsă într-un program de reabilitare al Companiei Naţionale de Căi Ferate, prin care aceasta să fie transformată, până în anul 2013, într-o eurogară modernă. Fondurile alocate pentru acest proiect se ridică la aproximativ 10 milioane de euro”, a declarat Grigore Vlad.

Proprietarii au obligaţia să-şi întreţină locuinţele

„Cele nouă locuinţe din imobilul de pe strada Rândunelelor sunt proprietate personală, iar proprietarii sunt cei care ar trebui să le repare. A existat o variantă prin care primăria să cumpere imobilul respectiv, dar proprietarii solicită câte un apartament nou în schimb, motiv pentru care discuţiile s-au sistat. În ce priveşte blocul de pe Ion Ghica, situaţia este aceeaşi, garsonierele sunt proprietate personală. În condiţiile actuale, din banii pe care îi avem este de preferat să reparăm străzi, nu să reabilităm clădiri în locul proprietarilor”, a declarat Adrian Albu, viceprimarul municipiului Satu Mare.