Leontina Dorca păstrează viu folclorul codrenesc

A concertat cu mare succes pentru diaspora română

Leontina Dorca este una dintre cele mai importante cântăreţe de muzică populară din judeţ. A înfiinţat numeroase ansambluri folclorice care pun în valoare zestrea folclorică din zona Codrului. Leontina Dorca este un nume important în folclorul sătmărean şi în special în cel codrenesc.

Profil
Născută : în 12 aprilie 1953, Mireşul Mare, judeţul Maramureş
Studii: Facultatea de Coregrafie Baia Mate
Familie: necăsătorită

 „M-am născut în Remeţii de pe Someş, judeţul Maramureş, o zonă foarte pitorească, bogată în tradiţii folclorice codreneşti. Faptul că noţiunile folclorice îmi erau deja formate mi-a fost mult mai uşor să înfiinţez, în 1965, o formaţie de dansuri populare la Liceul Mihai Eminescu, unde studiam.  Cu această formaţie de dansuri am avut rezultate frumoase dacă ne orientăm după premiile primite la festivalurile interliceale la care am participat”, ne spune Leontina.  Tot în această perioadă s-a remarcat şi ca interpretă de muzică populară, obţinând un premiu special la Festivalul „Maria Tănase”, acesta fiind rampa de lansare spre studiourile de radio şi televiziune.

A concertat cu mare succes pentru diaspora română

Ucenicia în coreografie şi-a făcut-o cu două nume importante ale folclorului din zonă, Valeriu Buciu şi Iacob Danciu, iar după absolvirea liceului a înfiinţat primul ansamblu folcloric de copii al Clubului Elevilor din Satu Mare. De numele ei se leagă şi înfiinţarea altor ansambluri folclorice, cel mai important fiind “Cununiţa”. “Sigur că ansamblul Cununiţa este proiectul meu de suflet. Am reuşit să prezentăm spectacole pentru publicul din ţară  dar şi pentru diaspora română. Deosebit de emoţionante vor rămâne întâlnirile cu românii din Canada şi Statele Unite.

De la Montreal la Detroit am fost primiţi cu mare căldură. Mulţi dintre conaţionalii noştri plecaţi insistau să ne cazeze la ei şi chiar ne pregăteau specialităţi româneşti, cu produse de acolo, care însă n-aveau nici pe departe gustul celor de aici. Vom rămâne mereu cu amintirea românilor din Italia, pentru care am cântat colinde de Crăciun într-o biserică din Roma şi de lacrimile din ochii lor dar şi ai noştri, când am colindat împreună <O ce veste minunată>.  Dar poate cel mai emoţionant moment a fost acela când, imediat după Revoluţie, am prezentat spectacole pentru fraţii noştri din Cernăuţi, iar românii de acolo ne aşteptau cu steagurile tricolore în toate localităţile pe unde am trecut şi concertat”, îşi aminteşte artista.

Ce-i place

Îi place foarte mult să lucreze în agricultură, la muncile câmpului sau la creşterea animalelor. „ Până la urmă muzica populară s-a născut la munca câmpului”, spune Leontina. Îi place să umble prin satele româneşti şi să se întâlnească cu oamenii de la ţară de la care are de învăţat încă foarte multe lucruri.

Ce nu-i place

Nu-i plac incorectitudinea, minciuna, nici oamenii care înşeală pentru a obţine un beneficiu propriu.

Se îndreaptă tinerii spre folclor?

L.D. –Într-o lume a modernismului şi a altor tentaţii gen internet sau a tot felul de cluburi, oarecum este surprinzător şi pentru mine să constat că sunt numeroşi tineri care mai iubesc şi folclorul. La noi, la Centru, avem chiar şi copii de 3 ani, pentru care am înfiinţat “Cununiţa Năzdrăvană“.

Există în România o lipsă de interpreţi de muzică populară?

L.D -  Nu lipsesc, din contră, sînt "câtă frunză şi iarbă". Necazul este că televiziunile ar trebui să facă o selecţie şi să nu mai intre oricine în emisiuni să cînte.