Lecvarul de Homorod concurează magiunul de Topoloveni

De 55 de ani, în luna august, mii de oameni din satele aparţinătoare zonei Codrului îşi dau întâlnire la Festivalul Folclorului Codrenesc, în pădurea de la Oţeloaia, lângă lacul cu acelaşi nume. La Festivalul Folclorului Codrenesc, turiştii au putut degusta magiun de prune.

Mii de oameni, veniţi din toată Zona Codrului, pe jos, cu căruţa sau cu maşina au participat ieri la cel mai mare eveniment din zonă, Festivalul Folclorului Codrenesc de la Oţeloaia. Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Satu Mare şi are un buget de 43.000 de lei. Ediţia din acest an l-a avut ca invitat de onoare pe solistul de muzică populară Nicoale Sabău.

Festivalul de la Oţeloaia se organizează aici, încă din 1956, şi este un bun prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnescă şi să se distreze împreună. „Sunt din Solduba şi vin în fiecare an aici. Îmi place să ascult muzică, mai schimb o vorbă, dar parcă nu mai e aşa frumos ca pe vremuri. Înainte de Revoluţie, era lume mai multă, mai ales tineri. Mulţi se cunoşteau aici şi, peste un timp, făceau nuntă. Abia aşteptam festivalul că ştiam că vin cântăreţi vestiţi din toată ţara. Ţin minte că pe vremea când era Maria Bradea, prim-secretar la Satu Mare, după ce se termina spectacolul, ne prindeam toţi în horă şi dansam Hora Unirii. Acum nu mai este aşa. Oamenii vin, beau câteva beri, se uită la spectacol şi se duc acasă”, povesteşte Ioan Cristea, un bărbat de 70 de ani din Solduba.

Lecvar ca la mama acasă

Pentru turiştii veniţi la festival, atracţia de anul acesta a fost magiunul de prune, fiert la faţa locului de Oltica Silaghi, o femeie de 43 de ani din satul Homorodu de Sus, ajutată de un consătean mai tânăr, Alexandru Tătar, de 14 ani.
„Fac lecvar sau silvoiţă cum se mai numeşte la noi de zeci de ani. Când eram mică, ajutam la puşcatul prunelor, iar după ce am crescut mai măricică, căram lemne sau învârteam în ceaun. Ca să-ţi iasă lecvarul bun, trebuie să ştii câteva lucruri: se face mai întâi o groapă în pământ şi se aşează căldarea. Focul să fie domol şi să învârteşti tot timpul, altfel se afumă şi i se strică gustul”, povesteşte Oltica.

Lecvarul este sută la sută natural ne asigură femeia, şi este principalul gem care se consumă în această zonă. „Nu există familie care să nu facă lecvar pentru iarnă. Se face numai din prune, mai ales din cele bistriţe, şi nu se pune deloc zahăr. Se fierbe ore întregi, în general de seara până dimineaţa. Este bun atunci când îl iei în lingură, o întorci şi nu curge”, precizează femeia. Iarna, lecvarul este folosit ca umplutură pentru gogoşi şi la prăjituri, dar şi ca garnitură la mămăligă, în zilele de post.

Lecvarul este apreciat şi în Europa

Gustul deosebit al gemului, a depăşit de mult graniţele ţării. Frecvent, Oltica Silaghi trimite borcane cu lecvar în Portugalia şi Italia, unde are deja clienţi fideli. „Am o nepoată în Portugalia. Când a venit în ţară acum vreo cinci ani, i-am dat un borcan cu lecvar. L-a dus în Portugalia şi i l-a dăruit unei portugheze. Femeia aia a fost aşa de încântată de gust, că ori de câte ori vine nepoata acasă, trebuie să-i ducă lecvar. În Italia trimit unei vecine care s-a măritat şi locuieşte acolo. Îmi cere mai ales iarna, că face haioşe, şi alea nu-s bune decât cu lecvar de-al nostru”, mai povesteşte Oltica. După cinci ore de fiert, lecvarul de Homorod a trecut testul gustului, fiind apreciat de toţi cei care l-au degustat. „Locuiesc în Germania din 1994, dar de loc sunt din Soconzel.

În fiecare an ne planificăm concediul în aşa fel încât să prindem şi festivalul de la Oţeloaia. Vin aici de când eram copil şi acum îmi aduc şi nepoţii. Pentru noi este o ocazie bună să ne întâlnim cu vecinii şi cu vechile cunoştinţe. Şi mama făcea silvoiţă când eram acasă, îmi amintesc şi acum ce bună era”, povesteşte Viorel Conţ, în timp ce degusta lecvarul Olticăi.

Lecvarul poate deveni un brand

Încântat de gustul deosebit al magiunului de Homorod a fost şi deputatul Viorel Buda, căruia i-a şi venit o idee în timp ce degusta: „Lecvarul nostru poate concura cu succes cu magiunul de Topoloveni. Singura diferenţă e că acela e înregistrat ca brand. N-ar strica să facem şi noi asta!”, a exclamat parlamentarul.