Eniko Nezezon - Transformă lâna în obiecte de artă

Este singura artistă din Satu Mare care lucrează manual obiecte din pâslă. Pentru asta îşi cumpără lână de oaie tocmai din Ungaria.

Profil
Născută: 24 septembrie 1979, Satu Mare
Studii: Universitatea de Etnografie Maghiară Cluj şi Şcoala profesională de artă textilă din Ungaria
Familie: căsătorită, are o fetiţă
De mic copil a fost atrasă de lumea artiştilor. În clasa a VI-a a început să lucreze în atelierul de olărit al unei cunoştinţe. Eniko se consideră un pionier în arta prelucrării pâslei, deoarece este singura din judeţ care confecţionează papuci de casă, eşarfe, covoare, traiste, pălării, pături, exclusiv din lâna oilor Merinos, pe care o cumpără din Ungaria cu 5,5 lei kilogramul. „Este o lână de o calitatea superioară, fină ca mătasea, lâna fiind materia de bază de care am nevoie la prelucrarea manuală a articolelor. Procesul necesită timp şi răbdare şi numai cei care iubesc lâna pot lucra cu ea“, spune Eniko.
A avut o singură expoziţie
Mâinile ei dibace au realizat până în prezent zeci de articole pe care le-a vândut sau le-a oferit cadou prietenilor şi cunoscuţilor. Şi-a expus lucrările o singură dată la un eveniment desfăşurat la Teatrul de Nord la care s-au înghesuit sute de vizitatori. „A fost un eveniment înălţător. Expoziţia a fost foarte apreciată“, spune încântată Eniko.
A învăţat să lucreze cu pâslă la cursurile universitare urmate la Cluj, însă şi-a dobândit calităţile de artist în Ungaria, unde a urmat cursuri post-universitare de specialitate timp de doi ani. „Lâna o transform în pâslă prin presare manuală uşoară cu săpun şi apă fierbinte, după care bucata de pâslă o tai cu o foarfecă în forma dorită. E nevoie şi de forţă fizică pentru că la un moment dat pâsla se rulează, iar aici mă ajută de cele mai multe ori soţul meu“, dezvăluie Eniko.
Sătmăreanca susţine că nu a visat niciodată să lucreze ca artist. „La facultate m-a atras antropologia urbanistică, însă pe parcurs am descoperit frumuseţea acestei arte textile“, mai spune artista.
Combină lâna cu alte materiale
Eniko are o imaginaţie bogată când trebuie să îşi aleagă materialele pe care vrea să le combine cu lâna. Astfel, până acum a cominat-o cu organza, mătase şi tifon. „Lâna se prinde bine cu aceste materiale. În plus sunt şi sănătoase. În cultura popoarelor nomade, hainele din lână, în special lenjeria de pat, alungă energiile negative şi bolile“, explică Eniko. Tânăra mai spune că lucrul cu lâna o linişteşte.
Preţul pentru o pereche de papuci de casă din pâslă, la care lucrează zile întregi, porneşte de la 50 de lei, iar covoarele le vinde cu preţuri cuprinse între 350 şi 500 de lei, în funcţie de dimensiunile cerute. Eniko Nezezon este preşedinta Asociaţiei Aranykapu (Poarta de Aur) din Satu Mare. În timpul liber le predă copiilor artă, iar în viitor visează să aibă o prezentare de modă cu haine realizate manual din lână combinată cu alte materiale naturale.
Întrebări şi răspunsuri
ADS: E grea viaţa de artist în zilele noastre?
E.N.-Viaţa de artist are o parte frumoasă, dar şi una grea. Din fericire, se simte un interes mai mare al oamenilor spre arta textilelor. Pentru mine este un drum lung şi greu. Am momente când îmi pierd speranţa, însă mă consolez cu gândul că poate acesta este drumul meu.
ADS: De ce nu cumpără sătmărenii astfel de articole?
E.N.-Cred că nu cunosc beneficiile materialelor naturale din care sunt confecţionate. Surprinzător, în alte oraşe nu am întâlnit această reticenţă. Deocamdată nu avem o cultură pentru astfel de lucruri.
Ce-i place
Îi plac excursiile, natura şi să lucreze la lumina zilei. Îi mai plac şezătorile pe care le organizează cu colegele de breaslă şi unde are ocazia să socializeze. „Noi lucrăm în echipă la aceste întâlniri, iar copii noştri se joacă în curte, lângă noi. Este o imagine de vis“, precizează artista. Eniko este îndrăgostită şi de jazz şi muzica populară.
Ce nu-i place
Nu suportă aglomeraţia din oraş şi momentele în care este obligată să facă mai multe lucruri într-un timp relativ scurt. Nu-i place stresul, deoarece atunci nu poate crea.