Dansul la şură, o tradiţie în Ţara Codrului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
 Sătenii din Soconzel au jucat ieri dansul la şură
Sătenii din Soconzel au jucat ieri dansul la şură

În cea de doua zi de Paşte, sătenii din Soconzel s-au adunat în curtea unui localnic unde au dansat până seara. În şura lui Ioan Petcaş, de 78 de ani s-a strâns ieri tot satul. Cinci ceteraşi au întreţinut atmosfera pentrui cei 200 de săteni care vor să reînnoade tradiţia dansului la şură.

Peste 200 de săteni din Soconzel, judeţul Satu Mare, au dansat în cea de-a doua zi de Paşte, conform tradiţiei, „dansul la şură“, un obicei străvechi reînnodat de câţiva ani de fiica satulului, Malvina Madar Iederan, totodată etnograf la Muzeul de Etnografie din Baia Mare.


După ce oamenii au ieşit de la biserică, în şura lui baciu Ioan Petcaş, de 78 de ani, s-a adunat tot satul. Alaiul a fost însoţit de cinci ceteraşi care au cântat încontinuu până la slujba de seară.

 Sătenii din Soconzel au jucat ieri dansul la şură
 Sătenii din Soconzel au jucat ieri dansul la şură

„Eu sunt cel mai vechi dansator din Soconzel. Dansul la şură este o tradiţie care se ţine din strămoşi, însă s-a pierdut cu timpul, pe vremea lui Ceauşescu fiind interzis. În a doua zi de Paşte, dănţăuşii din Soconzel se adună la şură şi dansează încontinuu“, a declarat Ioan Petcaş.

Îmbrăcaţi în straie populare

Alaiul de dansatori au purtat costume codreneşti, unele făcute de bunicii lor. „Hainele le avem de mulţi ani. La marile sărbători le purtăm. Dansul la şură este un eveniment special în satul Soconzel, singurul loc unde se mai ţine tradiţia. Ne place ce facem şi vrem să ducem mai departe obiceiul“, a declarat Crina Bota, una dintre dansatoarele satului.

Pregătiri ca la carte

Gazda şurii, Ioan Petcaş a pregătit evenimentul cu câteva zile înainte. Şura a fost împodobită cu covoare ţesute la maşina de război şi păstrare cu mare sfinţenie în casă. Alaiul de dansatori a fost aşteptat cu cozanc şi o sticlă de ţuică.

 Sătenii din Soconzel au jucat ieri dansul la şură

„Pe vremuri erau desemnate câteva persoane care se ocupau strict de organizare. Fiecare ceteraş era plătit de cei care vroiau să danseze. Proprietarul şurii era răsplătit cu o zi de muncă din partea dansatorilor. Era un motiv de bucurie, veneau feciorii din sat şi jucau pe rupte fetele tinere. Acum, doar oamenii mai în vârstă dansează, asta pentru că nimeni nu mai este preocupat de dans.“, a mai spus Ioan Petcaş.

Fiica satului se luptă pentru reînnodarea tradiţiei

Malvina Madar Iederan, desemnată fiica satului vrea să reînvie tradiţia dansului la şură, care a ajuns acum la cea de-a treia ediţie. „Chiar dacă eu îmi desfăşor munca la Baia Mare, am rămas cu sufletul tot la folclor. Este bogaţia satului şi trebuie să o păstrăm în continuare“, a declarat Malvina Madar Iederan.

Satu Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite