Cum a fost Bacalaureatul acum 60 de ani

Gheorghe Cozma a fost elev, profesor şi director la cea mai veche şcoală românească din Satu Mare, actualul Colegiu Naţional „Mihai Eminescu“. El se numără printre puţinii elevi în viaţă care au prins Bacalaureatul imediat după reforma învăţământului din 1948.

Gheorghe Cozma se numără printre puţinii elevi în viaţă care au prins Bacalaureatul imediat după reforma învăţământului din 1948. El a povestit pentru „Adevărul“ cum a dat Bac-ul acum 60 de ani. „Ţin minte că pe vremea respectivă se dădea examenul maturităţii din şase materii la noi la şcoală. La română şi la matematică dădeam examen scris şi oral, iar la fizică, chimie, istorie şi limba rusă dădeam doar oral. Pe atunci nu dura două – trei săptămâni examenul şi mai ales nu existau acele intervale de 2-3 zile între examene. Erau comisii de câte şapte examinatori, respectiv câte unul pentru fiecare materie plus preşedintele comisiei, iar examenul avea loc o singură dată”, îşi aminteşte profesorul Cozma. În comparaţie cu examenul de azi, Bacalaureatul după reforma din învăţământ din 1948, însemna un singur examen crâncen. „Ne pregăteam la modul serios. Pe-atunci nu existau nici măcar suspiciuni că cineva ar fi cumpărat examenul sau că profesorul ar putea trişa şi ajuta elevul cu diferite metode. Intram câte şase elevi la o comisie şi nu ieşeam niciunul până nu erau examinaţi toţi din grupă. Cine dorea să asiste la examinarea colegilor, putea să o facă fără probleme”, mai povesteşte  Cozma.

Promovabilitate de minimum 75%

Deşi sistemul de notare şi examinare era cu totul altfel faţă de ce se întâmplă astăzi şi condiţiile de examinare mult mai stricte şi severe, Gheorghe Cozma spune că promovabilitatea era în medie de 75%. El spune că promovabilitatea scăzută de astăzi este cauzată de pregătirea slabă a elevilor. „Acum 60 de ani severitatea era oarecum autoimpusă. Nu era cazul să ne avertizeze profesorii să învăţăm ori să citim mai mult, deoarece fiecare ştiam ce avem de făcut. Astăzi însă e altfel situaţia. Copiii sunt preocupaţi de internet. Îşi fac până şi temle de pe internet, iar când ajung la examene, puţini pot demonstra că au citit cărţi la viaţa lor”, afirmă Cozma. Scotocind prin memoriile anilor de liceu, fostul elev şi profesor al Liceului Eminescu îşi aminteşte cu drag de câţiva dintre profesorii lui. Îi remarcă îndeosebi pe Gabriel Georgescu, care i-a fost profesor de limba română şi pe Ioan Silaşi, profesor de matematică, dascăli care au pregătit generaţia lui pentru examenul maturităţii din 1951. „Sunt oameni deosebiţi, care după ce au plecat de la şcoala noastră, au ajuns mari profesori unviersitari în România“, îşi aminteşte sătmăreanul.

De la elev la director

De mic copil era pasionat de matematică, motiv pentru care a urmat o şcoală de profil real şi Facultatea de Matematică din cadrul Unviersităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. După ce s-a şcolit timp de 14 de ani, 11 ani de gimnaziu şi liceu şi alţi 3 ani de facultate, Gheorghe Cozma a devenit profesor de matematică, ulterior inspector principal şi inspector metodist regional, iar timp de 14 ani s-a aflat şi în funcţia de director al Colegiului Naţional „Mihai Emienscu“.  După ce a terminat liceul şi a plecat la studii la Cluj-Napoca, Gheorghe Cozma s-a întors ca profesor în Liceul Eminescu, iar timp de un an a predat matematica şi la fostul Centru Şcolar de Industrializare a Lemnului şi Hârtiei. Din 1955 până în 1968, când s-a făcut regionalizarea şi împărţirea pe judeţe, el a fost nevoit să facă oarecum naveta între postul de profesor respectiv director la Liceul Eminescu şi între funcţia de inspector metodist şi inspector principal la Inspectoratul Şcolar Regional de la Baia Mare. În 1968 a devenit director la Eminescu pentru a doua oară, ocupând această funcţie timp de 11 ani, după care, din 1979 până în 1991, a fost profesor de matematică. La vârsta de 60 de ani, Gheorghe Cozma s-a pensionat, iar în ultimii 10 ani, împreună cu soţia a scos patru monografii şi lucrări despre satul natal Pomi şi despre Liceul Eminescu.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

ADS: Ce părere aveţi despre Bacalaureatul din acest an?
Gh.C.: Cred că s-a procedat foarte bine cu întărirea sistemului de supraveghere în săli, pentru că se bagatelizează învăţământul într-un hal fără de hal. Copiii nu mai citesc, îşi fac temele de pe internet şi când sunt examinaţi, nu mai fac faţă.

ADS: Ce schimbare aţi face pentru a întări învăţământul românesc?
Gh.C.: În primul rând sunt de părere că salariile profesorilor nu sunt cele pe care le-ar merita. Dacă un cadru didactic nu este remunerat, pur şi simplu nu se poate pretinde de la el să pregătească elevii cu maxim efort.

Ce-i place:
De când s-a pensionat, fostul profesor şi-a găsit o nouă pasiune, scrisul. A realizat, împreună cu soţia, monografia satului Pomi în 2002, iar în 2009 a scos două lucrări, „Profesori de matematică în secolul XX“, împreună cu Ovidiu Pop, respectiv o monografie a liceului pe care l-a absolvit şi pe care l-a „servit“ toată viaţa.

Ce nu-i place:
Faptul că elevii nu mai citesc cărţi, nici măcar cele obligatorii pentru şcoală, dar şi faptul că s-a scos uniforma din şcoli.

PROFIL
Născut: 23 decembrie 1931, satul Pomi, judeţul Satu Mare
Familie: Căsătorit
Educaţie: Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ Satu Mare şi Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.