Bordeie preistorice descoperite la Ardud

Un bordei rectangular şi unul oval au descoperit arheologii pe dealul unde se află castelul Karoly. Până în prezent au fost scoase la lumină câteva monede, opt schelete omeneşti, o cahlă cu nişă şi un opaiţ medieval.  

Săpăturile au fost demarate în cadrul proiectului de restaurare a cetăţii din Ardud. Pe lângă bordeie, arheologii au mai descoperit monede din secole diferite, o medalie, schelete omeneşti şi bucăţi de ceramică. „Bordeiul preistoric era o locuinţă săpată în pământ la o adâncime de 80 centimetri - un metru. Bordeiele din perioada amintită erau de două categorii: rectangulare şi ovale şi puteau fi prevăzute cu vatră sau cuptor. Dimensiunile locuinţelor erau de trei pe patru metri sau patru pe cinci  metri. Se săpau în pământ pentru că vara era răcoare, iar iarna aceste locuinţe erau călduroase. Cine ar fi crezut că la Ardud au trăit oameni preistorici?“, a spus Robert Ghindele, şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Judeţean.

Lângă bordei a mai fost găsit un pat din fragmente de ceramică. Îmbrăcămintea oamenilor din epoca străveche era confecţionată din piei sau in şi cânepă, iar principala hrană o constituiau, în cea mai mare parte, cerealele, dar şi carnea provenită de la animalele domestice. 

Opt schelete 
Multă ceramică şi opt schelete omeneşti au mai scos la suprafaţă arheologii care muncesc pe şantierul de la cetatea din Ardud. „Am găsit multă ceramică medievală care datează de la începutul secolului XV până în secolele XVI-XVII-XVIII, dar şi opt schelete omeneşti. Două dintre ele sigur sunt din perioada celui de al Doilea Război Mondial, un craniu purtând urma unui glonţ. Restul scheletelor provin, probabil, din epoca modernă“, a spus Diana Iagăr, unul dintre arheologii prezenţi la Ardud.

În ceea ce privesc monedele, arheologii nu au găsit mare lucru. Câteva bucăţi care datează din secolul XVII aflate în stare avansată de corodare şi care vor fi curăţate. Alte obiecte descoperite la Ardud sunt un opaiţ medieval, o cahlă cu nişă care îl reprezintă pe Sfântul Petru şi un degetar din argint. Arheologii  nu se aşteptau să găsească atât de puţine lucuri.  „Descoperirile sunt puţine, iar lucrările au mers cam greu din cauza ploilor din ultimele zile. Săpăturile vor mai dura aproximativ 2-3 săptămâni, timp în care poate mai găsim ceva“, a mai spus Diana Iagăr.

Săpăturile au fost necesare pentru descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor din jurul turnului medieval al Cetăţii Ardud, care  a intrat într-un program de restaurare.  Lucrările la Cetatea Ardud costă 1,5 milioane de euro, fonduri asigurate de Ministerul Culturii şi din bani europeni. Cetatea datează din 1481 şi a mai fost o singură dată restaurată, în anul 1730.