Agricultura sătmăreană, pe chituci – Revista presei locale

Potrivit datelor prezentate în Colegiul Prefectural, tot mai multe suprafeţe rămân necultivate, productivitatea scade, iar efectivele de animale se reduc continuu, titrează Gazeta de Nord Vest, iar La Foieni, încălzirea se face cu coceni de porumb  - scrie Gazeta de Nord Vest.

În pofida resurselor bogate, agricultura sătmareană înregistrează un regres continuu, aspect confirmat de informaţiile prezentate în sedinta de ieri a Colegiului Prefectural de directorii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Ioan Cioltean, şi Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultura (APIA) Satu Mare, Viorel Pintea.
Potrivit directorului Ioan Cioltean, în judet există 261.649 de hectare de teren arabil. Potrivit directorului APIA, Viorel Pintea, în acest an au rămas nelucrate 100.000 de hectare. Acesta a mai anunţat că APIA nu va mai acorda subvenţii pentru o mare parte din păşuni, în suprafaţă totală de 57.225 hectare în judeţ, întrucat nu au fost curăţate. În continuare, directorul Ioan Ciolten a arătat că efectivele de bovine şi porcine din judeţ sunt într-o continuă scădere în ultimii ani. În prezent, în judeţ există 58.690 de capete de bovine şi 128.483 de capete de porcine, scrie Gazeta de Nord Vest.


La Foieni, încălzirea se face cu coceni de porumb


Existenţa gazului metan în multe din aşezările judeţului pare să reprezinte pe alocuri un plus de confort pentru utilizatori, dar şi un factor de îngrijorare în ceea ce priveşte sumele pe care le vor plăti pe vreme de iarnă. Acesta pare să fie şi motivul pentru care nu se înghesuie locuitorii satelor să introducă gazul în gospodării. De pildă la Foieni aproximativ 450 de gospodării au introdus gazul metan, dar în unele se foloseşte numai la bucătărie. Pentru încălzit mulţi localnici cu gazul în bătătură folosesc lemne din pădurile proprii, iar mai nou, în condiţiile în care preţul porumbului boabe a scăzut incredibil de mult, sursă de căldură devine porumbul ştiuleţi. Potrivit unor afirmaţii, utilizarea cocenilor de porumb ca sursă de energie termică reprezintă un mod mai eficient decât folosirea acestuia în furajarea animalelor. Unii localnici speră că în acest fel facturile de gaze naturale pe vreme de iarnă vor scădea sub 300-500 de lei cât au fost în anul anterior. Informaţia este confirmată şi de primarul Mihaly Heinrich. Situaţii similare am semnalat şi în anii trecuţi în alte localităţi din vecinătatea municipiului Carei, scrie Informaţia Zilei.