Reţetă veche de 300 de ani care s-a transformat din „mâncarea săracului“ într-o delicatesă

Ştrudelul, numit în Satu Mare şi „strudli“, are puţine ingrediente, ieftine, găsite în gospodării. Din acelaşi aluat se făcea atât o supă, cât şi un fel de bază şi un desert.

Şvabii au ajuns în judeţul Satu Mare în urmă cu 300 de ani, stabilindu-se pe cursul Someşului, atraşi de bogăţia pământului şi frumuseţea locurilor. În acest condiţii, comunităţile de svabi s-au dezvoltat rapid, dar în ciuda evoluţiei, aceştia nu au renunţat la tradiţiile lor. Unul dintre domeniile în care aceştia şi-au păstrat identitatea cel mai bine este cel culinar.

La nivelul judeţului Satu Mare, „strudli“-ul este unul dintre cele mai râvnite preparate la sărbătorile câmpeneşti şi ori de câte ori şvăboaicele apar cu el la standuri, se fac cozi lungi pentru a fi cumpărat, lumea nefiind interesată nici de preţ, nici de conţinut, dorind doar să guste din nou acest preparat.

Cu toate că astăzi este privit ca un produs excepţional, strudliul a apărut dintr-o necesitate, fiind mai degrabă la bază o mâncare a săracului decât una de lux.

„Este un preparat foarte simplu pe care oamenii l-au făcut de nevoie. Ei veneau de la munca câmpului seara destul de târziu şi femeile trebuiau să găsească ceva pentru familie. Nu au aşteptat ca aluatul să dospească, deci strudli se face dintr-una luat nedospit, se întinde, se umple cu marmeladă, cu cartofi sau cu brânză după care se pune în ulei la prăjit. Acesta e un produs al svabilor sătmăreni, care rezistă de peste 300 de ani de când au ajuns ei pe aceste meleaguri, produs care în scurt timp va fi patentat şi produs proprietate al minorităţii germane”, afirmă unul dintre organizatorii Strudli Fest 2017.

Anul acesta, în weekendul care tocmai a trecut, a avut loc cea de-a noua ediţie a evenimentului, iar publicul este unul în creştere de la an la an. Rândul de persoane a numărat zeci de persoane, care au aşteptat răbdătoare să ajungă în faţă pentru a comanda şi de multe ori acolo au mai aşteptat până a fost prăjită o nouă tură de strudli cu umplutura dorită de ei. Zeci de persoane au lucrat la foc continuu pentru a face faţă cererii, iar cantitatea de materie primă folosită a fost impresionantă.

„Pentru eveniment am pregătit 120 kg de făină, 400 de ouă, 50 litri lapte bătut, 10 litri de lapte dulce, brânză 20 kg, magiunul făcut de noi şi 80 kg de cartofi. Din cantităţile acestea facem între 2.000 şi 3.000 de bucăţi de strudli, mai mult ca anul trecut, pentru că e cererea tot mai mare pentru acest produs. Strudli se prepară uşor, dintr-un kilogram de făină, se pun trei ouă, trei linguri de ulei, o jumătate de litru de lapte bătut şi o jumătate de lingură de sare. Este foarte simplu”, afirmă una dintre organizatoare.

Şi cum svabii sunt renumiţi că sunt oameni strângători, care nu fac risipă şi au un cult al avuţiei, aceştia au dat din nou dovadă că această cultură dăinuie de veacuri, regăsindu-se chiar şi în bucătărie. La fel ca strămoşii lor, şvabii sătmăreni de acum au pregătit şi supa strudli, din capetele de aluat de la strudli umplut.

„Ştim că svabii sunt foarte economi, aşa că mai facem şi supă de strudli, din capetele care cad de la strudli umplut. Pe lângă aluat facem rântaş, cu ceapă călită, boia şi pătrunjel, este un preparat foarte ieftin şi foarte gustos”, afirmă una dintre bucătărese.

Astfel svabii reuşeau să obţină dintr-o singură muncă atât o supă, un fel principal cât şi un desert, având o masă completă care se învârtea în jurul aceluiaşi preparat, strudliul, preparat care este tot mai apreciat şi de către cei de alte naţionaşităţi, prezenţi în număr mare şi la cea de-a noua ediţie a Festivalului Strudliului.