Şeful Poliţiei Satu Mare, Alin Antoniu Hanis: „Nu este foarte atractivă meseria de poliţist“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alin Antoniu Hanis a ajuns în fruntea IPJ Satu Mare după 3 ani ca şef al Poliţiei Oradea. Acesta spune că nivelul de încredere al românilor în poliţie ar fi în creştere, iar comunicarea şi seriozitatea ar fi „cheia“.

În cadrul campaniei „România infractorilor necunoscuţi“, cotidianul „Adevărul“ le-a solicitat interviuri pe subiecte profesionale tuturor şefilor de inspectorate judeţene de Poliţie din ţară, şefului Poliţiei Capitalei şi inspectorului-şef al Poliţiei Române. Cei mai mulţi au cerut întrebările în avans, unii nu au răspuns deloc sau au refuzat. Pe Alin Antoniu Hanis l-am intervievat la circa o săptămână după ce a fost împuternicit şef al poliţiei judeţului Satu Mare.

În judeţul Satu Mare sunt 4.600 de dosare cu AN. Cum comentaţi?

Se încadrează în parametrii naţionali, nu este nimic spectaculos. Zic că este chiar unul dintre judeţele sigure din acest punct de vedere. Se poate discuta mult despre numărul de infracţiuni, despre faptul că în spatele fiecărei infracţiuni s-ar ascunde o persoană, ceea ce ştim că nu este real deoarece, de obicei, cine comite o infracţiune, comite mai multe. Asta mai ales în domeniul judiciarului. Trebuie privit numărul mare de infracţiuni sesizate şi din perspectiva noilor reglementări legislative a codurilor penale care au nişte prevederi mai aparte în ceea ce priveşte infracţionalitatea sesizată prin 112 şi care, indiferent dacă la prima impresie poliţistul nu constată că este faptă şi nu există obligaţia să o înregistrăm, suntem obligaţi să facem dosar penal şi să facem toate cercetările. Judeţul nu este caracterizat de o infracţionalitate spectaculoasă, fapte de o gravitate deosebită. Acestea există, dar sunt sporadice. Din primele mele evaluări.

Ce părere aveţi că avem circa 600.000 de dosare cu AN în ţară?

Eu zic că privind trendul naţional, cel puţin din perspectiva mea, s-a mai normalizat. Pot fi privite ca multe, dar, defalcându-le pe genuri de infracţiuni, cred că suntem într-o poziţie bună raportat la Europa, dacă ne comparăm.

Credeţi că este vreo legătură între lipsa de personal şi numărul mare de dosare cu AN?

Există o legătură între deficitul de personal şi numărul mare de dosare, dar cred că cea mai acută problemă a Poliţiei Române, şi inclusiv a Inspectoratului Satu Mare, este resursa umană, dar nu e neapărat asta. Vă asigur că poliţiştii din întreaga ţară fac toate eforturile să soluţioneze aceste cauze.

E o idee bună angajarea din sursă externă sau o consideraţi un mod de deprofesionalizare a poliţiei?

La momentul acesta este singura variantă a acoperării deficitului de personal. Ca şi şcolarizare, şcoala de agenţi este cea mai bună soluţie. Este minim doi ani. În condiţiile în care deficitul s-a acutizat anul acesta, deficitul îl putem corecta abia peste 3 ani, cu recrutare.

De cât timp credeţi că vor avea nevoie noii angajaţi ca să fie profesionişti?

Sunt foarte mulţi factori care influenţează acest lucru. În primul rând, calitatea persoanei angajate - şi care având în vedere că există o destul de mare concurenţă - eu sper să fie bună şi foarte bună. Mai este preocuparea celor cu experienţă să îi înveţe şi, din fericire, încă mai avem poliţişti cu experienţă capabili să formeze alţi poliţişti. Nu va fi o perioadă destul de lungă, dat fiind faptul că aceşti poliţişti nu sunt încadraţi pe posturi în care să desfăşoare activităţi deosebit de complexe de unul singur. O vreme vor lucra cu tutori.

Cum vedeţi evoluţia interesului pentru meseria de poliţist din anii 90 şi până acum?

Diferă în funcţie de zonă. Nu e foarte atractivă meseria de poliţist, din punct de vedere al şcolilor de poliţist, pentru cei din Satu Mare. Comparaţie fac cu Bihorul, unde cunosc bine situaţia. Aici (n. r. Satu Mare) sunt foarte puţini. E un specific mai aparte aici. Sunt încă unele judeţe în România unde populaţia nu e înclinată spre meseria de poliţist. Aici vin din alte judeţe, recrutaţi.

Din cauza lipsei de încredere în această meserie?

Nu cred. Dacă ar fi o lipsă de încredere, ar fi la nivel naţional, ceea ce nu este cazul. E ceva specific zonei. E foarte multă lume (n.r. originară din judeţ) care munceşte afară şi asta e una din cauze.

Cum vedeţi încrederea pe care v-o acordă oamenii?

Eu, din câte ştiu, cota de încredere a poliţiei este în creştere la nivel naţional. Nu am cifre exacte pe judeţul Satu Mare, dar la nivel naţional sunt cifre destul de bune ale încrederii în poliţie. Eu sper să crească încrederea în poliţie. Am cerut şi colegilor mei cea mai mare disponibilitate faţă de cetăţean.

Cum credeţi că ar putea creşte?

Eu cred că cheia este comunicarea şi seriozitatea, atât a poliţistului, cât şi a cetăţeanului. Poliţistul trebuie să fie perfect conştient că desfăşoară un serviciu public susţinut de statul român, că este în serviciul cetăţeanului. Factorul uman este foarte important, o bună comunicare şi o comunicare directă între poliţisti şi cetăţeni poate aduce creşterea gradului de încredere.

În Satu Mare, în ultima perioadă, mai multe cazuri au fost rezolvate de poliţie cu ajutorul comunităţii şi reţelelor de socializare. Cât de dispusă şi pregătită e poliţia să intre în pas cu tehnologia?

Eu zic că trebuie să fim total deschişi. Eu cred că este foarte important rolul comunităţii în activitatea lucrătorilor de poliţie, în organizarea misiunilor. Şi lucrul acesta nu îl spun numai eu, putem să ne uităm în alte state unde apropierea de poliţie este mult mai mare. Este în dezvoltare şi la noi acest lucru, de aia s-a şi realizat Poliţia de Proximitate, dar ca orice concept nou se implementează mai greu. Poliţia trebuie să se adapteze la evoluţia tehnologică a societăţii.

Cât de mult afectează încrederea în poliţişti cazuri precum cel al fostului inspector adjunct Liviu Tăut, care este trimis în judecată?

Procesele în desfăşurare nu vreau sa le comentez. Orice scandal aduce prejudicii de imagine, dar eu zic că nu poate fi caracterizat un colectiv de 700 de oameni pentru un caz izolat. Cred că poliţia trebuie privită în ansamblu, pentru că poliţia este ca şi societatea, are anumite probleme de genul acesta.

Cum priviţi nivelul de tehnologizare al IPJ Satu Mare?

Este în regulă la momentul acesta, nu avem posturi de poliţie sau subunităţi fără acces la bazele de date, fără calculatoare sau imprimante. Mi-aş dori mult mai mult, la cum privesc dezvoltarea Poliţiei, în ce priveşte supravegherea spaţiului public. Ar putea fi multe de făcut în domeniul acesta. Ştiu că la nivel naţional este preocupare, se scriu proiecte, se fac achiziţii. În ultima vreme chiar au venit dotări.

Dotările celor de la investigaţii criminale sunt la nivel anului 2016?

Sunt dotaţi şi ei la fel ca ceilalţi poliţişti, adică autoturisme de serviciu, calculatoare. Tot timpul pot să apară situaţii excepţionale. În Satu Mare, cel mai vechi dosar este din 1997, cam de când a început tehnologizarea poliţiei şi informatizarea bazelor de date.

Se suprapune perioada dotărilor cu cea a dosarelor cu AN?

Da, se suprapune şi probabil nu doar la nivel de Satu Mare, ci şi la nivel naţional, este clar că din anumite puncte de vedere activitatea poliţiei a evoluat foarte mult. Colegii s-au adaptat la noile metode de lucru, aici vorbim de exploatarea imaginilor video, ADN, modul de verificare a urmelor, operarea poliţienească internaţională. Logistica avansată este un plus, dar nu aduce un plus din punct de vedere al numărului de dosare cu AN rezolvate. Au existat şi înainte de 1997 dosare cu AN, dar s-au prescris.

Cum vi se par salariile din poliţie, de la agent până la funcţiile de conducere?

Este o problemă delicată, depinde la ce ne raportăm. Eu zic, că, în acest moment, dacă privim în ansamblu societatea românească, nivelul de salarizare este mediu, adică nu pune probleme deosebite. Ca în orice meserie, la început eşti salarizat la un nivel mai mic. Trebuie să ţinem cont că se plătesc orele de sâmbătă şi duminică, iar colegii manifestă disponibilitate de a lucra şi în weekend. Deci, sunt corespunzătoare pentru societatea românească. Mi-aş dori să fie mai mari, dar cred că şi încărcătura pe care o putem pune noi pe bugetul de stat e mare. (...) Eu foarte puţină lume cunosc în România care să fie mulţumită de veniturile pe care le obţine, dar eu zic că se poate desfăşura activitate în parametri normali, fără probleme din punctul acesta de vedere.

Este poliţia într-o perioadă în care se „curăţă“ de poliţiştii care caută beneficii suplimentare de pe urma meseriei?

Cu siguranţă din multitudinea colegilor care se pensionează probabil că sunt şi colegi la care făceaţi referire, dar aceasta nu este o caracteristică a poliţiei. Totdeauna, un sânge tânăr aduce un plus, dar în aceeaşi măsură şi un minus că trebuie să aştepţi să crească pentru a fi la adevărata valoare.

Cine este şeful IPJ Satu Mare

Comisarul de poliţie Alin Antoniu Hanis conduce ca împuternicit IPJ Satu Mare din 7 noiembrie 2016. Înainte a fost şeful Poliţiei Municipale Oradea, funcţie pe care a ocupat-o 3 ani. Hanis Alin Antoniu a absolvit Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti, promoţia 1997, specializându-se în Drept. Apoi a făcut cursurile post-universitare în Ştiinţe Penale la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

Mai puteţi citi:

Şeful Poliţiei Braşov despre dezastrul de pe DN 1 către Bucureşti: „Ne înjură, dar nu înţeleg că nu se poate altfel“

Fostul şef al IPJ Gorj: „Scandalurile politice au influenţat tot mai puţin activitatea Poliţiei, pentru că DNA şi-a intrat în rol”

Durerea unei familii care şi-a pierdut fiul într-un atac mafiot: „De 13 ani aşteptăm ca ucigaşii lui Cosmin să fie găsiţi”

Ioan Scripniciuc, şeful Poliţiei Iaşi, despre politicieni versus poliţişti: „Dacă văd că-i ţii la distanţă, nu mai încearcă“

Şeful Poliţiei Române, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut şi despre cazul Gigină. „Nu am vorbit niciodată cu părinţii lui Bogdan“

Detaliile care îi trădează pe aproape toţi infractorii. Un fost ofiţer explică şi care este categoria care „te lichidează pe loc”

Mărturii exclusive despre crima de la muzeu care a zguduit România acum 16 ani. Ucigaşul nu a fost descoperit: „Pe poliţişti nu i-a ajutat capul”

Bine aţi venit la Constanţa, campioană la dosare cu autor necunoscut! Şeful Poliţiei: „S-au încadrat oameni fără şcolarizare. Cei cu experienţă pleacă“

Clujul, campion la dosare cu autor necunoscut. Şeful IPJ: „Nu ştiu exact cât câştigă un agent de circulaţie începător. Dacă oamenii vin la serviciu, cred că-i ok“

Şeful Poliţiei Capitalei, despre sutele de mii de dosare cu autor necunoscut, ce s-a schimbat după moartea lui Gigină şi care este vina Sistemului în relaţia cu ţara

Metoda „3 lovituri şi 25 de ani” aplicată în Canada pentru reducerea numărului de infractori care recidivau. Ce se poate face în România

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Satu Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite