Sorin Frunzăverde şi generalul Ioan Talpeş politicienii „grei“ ai Caraş-Severinului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sorin Frunzăverde este „omul partid“ reuşind să destrame total PDL după plecarea sa iar Ioan Talpeş este singurul general bănăţean care a condus un serviciu de informaţii

Sorin Frunzăverde şi generalul Ioan Talpeş sunt de departe cei mai puternici oameni politici ai judeţului Caraş-Severin, dar ambii pe final de carieră politică, anii 1996-2004 fiind anii lor de glorie.

Membru fondator al FSN şi mai apoi al PDL, Sorin Frunzăverde a fost încă din 1990 liderul judeţean al acestui partid. Asta până în martie 2012, moment în care destabilizează „sistemul“ Băsescu, demisionând din PDL şi luând cu el cei trei parlamentari din Caraş-Severin şi trei sfert dintre primarii din judeţ. În mai 2012 se înscrie în PNL, unde Crin Antonescu îi oferă direct funcţia de vicepreşedinte, funcţie pe care o deţine şi în prezent. Născut la Bocşa pe 26 aprilie 1960, Sorin Frunzăverde absolvă studiile elementare la Bocşa şi Reşiţa şi Liceul de Matematică-Fizică din Reşiţa (1975-1979), a urmat cursurile Facultăţii de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (1980-1985), obţinând diploma de inginer metalurgist. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca inginer la Combinatul Siderurgic Reşiţa, îndeplinind funcţiile de şef de atelier (1985-1988) şi apoi de şef al Serviciului CTC-Laboratoare (1988-1991). Între anii 1991-1996 a fost preşedinte şi director general al Camerei de Comerţ şi Industrie al jud. Caraş-Severin, deţinând de asemenea în perioada 1992-1996 funcţia de consilier judeţean, secretar al Comisiei de Buget-Finanţe din Consiliul Judeţean Caraş-Severin. Este perioada de ascensiune politică a liderului PDL Caraş-Severin, care în anul 1997 culminează cu prima sa numire ca ministru în guvernul Victor Ciorbea, Frunzăverde fiind un ministeriabil al PDL până la al doilea mandat al lui Traian Băsescu. Acesta a fost ministrul apelor, pădurilor şi mediului înconjurător (5 decembrie 1997 - 11 februarie 1998) în Guvernul Victor Ciorbea, din care a demisionat odată cu retragerea miniştrilor PD din guvern. A urmat apoi o nouă nominalizare ca ministrul turismului (17 aprilie 1998 - 16 decembrie 1998) în Guvernul Radu Vasile. Conform Hotărârii nr. 47 din 16 decembrie 1998 a Parlamentului României, Ministerul Turismului a fost desfiinţat. El şi-a continuat apoi activitatea ca preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism, până la numirea sa în fruntea Ministerului Apărării Naţionale în 13 martie 2000 - 28 decembrie 2000) în Guvernul Mugur Isărescu. Aici se impune ca un adevărat lider al acestui domeniu, revenind în fruntea acestui minister pe 26 octombrie 2006 - 5 aprilie 2007, in Guvernul Tăriceanu. Pentru a-şi consolida poziţia de ministeriabil îşi completează studiile cu două titluri de doctor. În anul 2000, Sorin Frunzăverde a obţinut titlul ştiinţific de Doctor în ştiinţe economice al Universităţii de Vest din Timişoara. De asemenea, în anul 2004 a devenit şi Doctor în ştiinţe militare al Universităţii Naţionale de Apărare din Bucureşti. După ce conduce lista pentru europarlamentarele din 2007 a PD, devine europarlamentar, şeful delegaţiei PD din Parlamentul European, dar nu îşi duce mandatul până la capăt, ci demisionează şi preia şefia Consiliului Judeţean Caraş-Severin. A candidat la alegerile locale din 1 iunie 2008 pentru postul de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, obţinând 43,8% din voturile valabile.  Ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Frunzăverde a demisionat la 4 iunie 2008 din Parlamentul European, fiind înlocuit în această funcţie de către Flaviu Călin Rus. Din acest moment se produce un fel de renegare a acestuia de către liderii ccentrali ai PDL, aşa că pe 28 martie şochează lumea politică şi îşi anunţă demisia din PDL şi înscrierea în PNL:

De numele său se leagă foarte multe scandaluri şi dosare de corupţie, însă care îi privesc mai mult pe oamenii din jurul său, Sorin Frunzăverde nefiind până acum în poziţia de a fi cercetat de DNA sau parchet pentru corupţie ori pentru alte fapte. Cu toate acestea jurnaliştii au scris despre foarte mulţi dintre apropiaţii săi, cum este Omer Radovancovici, „prinţul Clisurii“ condamnat pentru contrabandă, Iacob Chişărău şi Marian Mihăilă, condamnaţi în primă instanţă pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Romică Anculia, fostul director al APIA Caraş-Severin, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene, Ioan Borduz, primarul Fârliugului, cercetat de către DNA pentru deturnare de fonduri. De asemenea, tot presa a semnalat că sub preşedinţia sa, în Consiliul Judeţean Caraş-Severin au apărut adevărate familii dinastice, fiind angaţi la Consiliul Judeţean câte 2-3 membrii ai aceleiaşi familii, cum e cazul familiilor Roşeţi, Bâtea, Amzoi sau Imbrescu.

Un alt politician de frunte al judeţului este generalul Ioan Talpeş. Ioan Talpeş s-a născut la data de 24 august 1944, în comuna Topleţ (judeţul Caraş-Severin). După absolvirea studiilor secundare la Liceul "Traian Lalescu"din Orşova, a fost admis la Institutul de Marină din Constanţa, ale cărui cursuri le-a abandonat la scurt timp. A fost încorporat în armată, apoi în anul 1965 a dat examen la Facultatea de Istorie de la Cluj, unde a fost admis după un concurs greu (fiind 32 candidaţi pe un loc). Primii trei ani i-a urmat în Cluj, iar în anul al patrulea s-a transferat la Bucureşti. Din anul 1968 a fost membru al PCR. A absolvit în anul 1970 cursurile Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. În anul 1980, a obţinut titlul ştiinţific de doctor în istorie cu teza "Diplomaţie şi apărare", în acelaşi an absolvind şi Şcoala de ofiţeri activi "Nicolae Bălcescu" din Sibiu. 

Timp de doi ani, în perioada 1 iulie 1990  - 9 aprilie 1992, a fost consilier prezidenţial, cu rang de prim-adjunct al ministrului, în cadrul Departamentului de analiză politică al Preşedinţiei României, la Direcţia pentru probleme militare şi ordine publică. În perioada 9 aprilie 1992 – 31 iulie 1997, Ioan Talpeş a îndeplinit funcţia de director al Servicului de Informaţii Externe (SIE), cu rang de ministru, înlocuindu-l în această funcţie pe generalul Mihai Caraman. A avut misiunea de a realiza reforma democratică a serviciilor de informaţii din România şi de a asigura legăturile cu serviciile de informaţii din ţările membre NATO. A fost înaintat la gradul de general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994. Talpeş a demisionat din această funcţie la 25 iulie 1997, fiind trecut în rezervă cu gradul de general de corp de armată (cu 3 stele) începând cu data de 1 octombrie 1997. Între 12 noiembrie 1997  - 9 decembrie 1998 a fost ambasador al României în Bulgaria, de unde a plecat prin demisie. În perioada ianuarie 1999 - decembrie 2000 este consilier personal al preşedintelui PDSR, Ion Iliescu. După ce acesta a devenit preşedintele României, Talpeş a fost numit în funcţia de Consilier Prezidenţial, Şef al Departamentului Securităţii Naţionale, Şef al Administraţiei Prezidenţiale (21 decembrie 2000  - 10 martie 2004. La data de 10 martie 2004, Ioan Talpeş a fost numit în funcţia de Ministru de Stat pentru Coordonarea Activităţilor din Domeniile Apărării Naţionale, Integrării Europene şi Justiţiei , îndeplinind această demnitate până la 28 decembrie 2004. În septembrie 2004 devine membru al Partidului Social Democrat. În noiembrie 2004, a fost ales ca senator PSD de Caraş-Severin. A părăsit PSD în aprilie 2005. 

În iulie 2006, Ioan Talpeş a demarat procedura de înfiinţare a unui nou partid politic Uniunea Populară Social Creştină (UPSC). În octombrie 2006, la Palatul Parlamentului a avut loc Congresul de constituire a UPSC în prezenţa a peste 1.500 de delegaţi din întreaga Românie. Din ianuarie 2007 până în octombrie 2008 este preşedinte al Uniunii Populare Social Creştine, înregistrată prin hotărâre definitivă în Registrul Partidelor Politice din România.

Şi de numele acestuia se leagă foarte multe evoluţii politice, printre care poate fi enumerată cea a primarului din Bocşa, Mirel Pascu. Acesta a controlat şi o publicaţie, înfiinţată tot la recomandarea sa, cotidianul 24 de ore. A fost unul dintre sfetnicii lui Ion Iliescu şi este considerat ca declanşator al scandalului cu Dinu Patriciu. La nivel local a avut puteri depline, numind şefi de instituţii sau deconcentrate, sprijinind sau înlăturând primari, singurul politician cu care nu s-a înţeles şi a fost în permanentă opoziţie fiind Sorin Frunzăverde. 

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite