România lucrului prost făcut. Zeci de milioane de lei cheltuiţi pentru reabilitarea inexistentă a unei staţii de epurare

După opt ani şi aproape 20 de milioane de lei investiţi, staţia de epurare din Lugoj nu funcţioneaza nici la această oră FOTO DANIEL GROZA

Firma Confort, a omului de afaceri Georgică Cornu, câştiga în 2009 licitaţia pentru refacerea totală a Staţiei de Epurare a Municipiului Lugoj, aflată în aval pe râul Timiş, în zona localităţii Jabăr. Lucrarea era finanţată de Ministerul Mediului (60%) şi Primăria Lugoj (40%). Reabilitarea s-a realizat doar parţial, iar în prezent situaţia e dezastruoasă.

Staţia de epurare a apei reziduale din municipiului timişean Lugoj se află de opt ani în reabilitare şi nici în prezent nu este finalizată. Valoarea achitată pentru lucrări este de aproape 20 de milioane de lei. Banii s-au plătit, însă modernizarea nu s-a făcut. 

Teoretic, staţia funcţionează, dar practic mizeria din canalizarea Lugojului se scurge în râul Timiş. În prezent funcţionează doar partea mecanică, adică sitele de filtrare, dar nu şi partea biologică, adică zona în care apele reziduale ar trebui tratate şi aerate prin diverse procedee, pentru a fi epurate.

Din cauza poluării, administraţia locală a intrat de mai multe ori în vizorul Gărzii de mediu Timiş. În 2016 s-a dat şi o amendă de 30.000 de lei, care deocamdată a fost contestată. Între timp, societatea Confort, a celui supranumit „Regele asfaltului din Banat“, firmă care trebuia să execute lucrările, a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment.

În aprilie 2009, Confort a câştigat licitaţia pentru modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare, pentru circa 19 milioane de lei, cu termen de finalizare în martie 2010. La trei ani distanţă, Primăria Lugoj a semnat un nou contract cu aceeaşi societate, care a avut ca obiectiv finalizarea şi remedierea oricărei defecţiuni. Pentru cel de-al doilea contract, Primăria a mai plătit aproximativ 700.000 de lei.

La fel ca şi la primul contract, şi cel de-al doilea s-a încheiat o anexă de obiecţiuni, adică lucrări neconforme sau care nu au fost executate deloc. Ambele anexe au avut acelaşi termen de finalizare, 25 aprilie 2013. Cu alte cuvinte, al doilea contract s-a semnat când exista deja o anexă de obiecţiuni în termen. Chiar şi aşa, contractele şi anexele nu au rezolvat problemele.

Reacţia autorităţilor locale

În ultimii ani, primarul Francisc Boldea a tot anunţat ba că a fost finalizată treapta mecanică, ba că a fost dată în funcţiune treapta biologică, ba că „în proporţie de 98%, lucrările sunt finalizate şi staţia funcţionează“. Surse din administraţia locală confirmă însă că staţia nu funcţionează nici în prezent aşa cum ar trebui, aşa cum confirmă şi un raport de expertiză.

Primarul Francisc Boldea a declarat însă recent că Primăria va reface lucrările neconforme din garanţia depusă de constructor la momentul câştigării licitaţiei.

Raport devastator

Între timp, Curtea de Conturi a fost sesizată pentru investiţia de la Staţia de epurare a Lugojului. Plângerea a fost făcută de consilierii independenţi, Liviu Brânduşoni şi Marius Martinescu, care au făcut public şi un raport al unei expertize comandate chiar de Primăria Lugoj, despre situaţia lucrărilor la staţia de epurare.

Conform documentului, foarte multe din obiectivele cuprinse în contract nu au fost executate, iar pentru remedierea deficienţelor administraţia locală trebuie să mai investească încă 20% din valoarea iniţială a proiectului. Raportul făcut public de consilierii locali este realizat de către Prefcom SRL şi scoate la iveală starea dezastruoasă a staţiei de epurare. Specialiştii acestei firme arată că multe din obiectivele prinse în contract nu au fost realizate, iar unele componente nici măcar nu au fost achiziţionate vreodată.

„Având în vedere situaţia din teren, staţia de epurare de la Jabăr nu poate funcţiona în momentul de faţă, din cauza faptului că majoritatea utilajelor tehnologice sunt nefuncţionale, prezentând stări avansate de uzură. Ea nu poate deversa la emisar o apă epurată care să aibă parametrii impuşi“, este concluzia societăţii care a realizat expertiza.

Experţii mai spun că, din cauză că lucrările nu au fost terminate complet, sunt unele instalaţii şi echipamente care nu au fost testate şi nu au funcţionat niciodată. De exemplu, din cauză că centrala termică nu merge şi instalaţiile de căldură nu sunt realizate, utilajele şi echipamentele au suferit deteriorări din cauza îngheţului.

Experţii mai menţionează şi că treapta biologică este într-o stare avansată de degradare: bazinele de aerare vechi au fost reabilitate de formă, pe locul celor existente, păstrând forma şi înălţimea celor vechi, astfel încât, în momentul de faţă, ele au o înălţime de 3,5-4 metri, însă pentru ca aceste sisteme să funcţioneze la parametrii optimi, bazinele trebuie să aibă cel puţin de 5-6 metri. Nefiind montat un sistem de monitorizare online este foarte greu de urmărit procesul de nitrificare/denitrificare. Recomandarea specialiştilor este ca aceste linii biologice să fie dărâmate şi reconstruite.

Tot în acelaşi raport de expertiză se mai menţionează: „Este posibil ca unele dintre utilaje să nu mai funcţioneze, ele neputând fi probate la momentul redactării acestui raport, din motive diferite, cum ar fi lipsa tablourilor electrice, neterminarea montajului“.

Având în vedere cele constatate în teren şi ţinând cont de valoarea investiţiei propuse în proiectul de modernizare al staţiei de epurare, concluzia specialiştilor de la Prefcom este că valoarea investiţiei pentru punerea în funcţiune a părţii biologice a staţiei este de aproximativ 15-20% din valoarea proiectului iniţial. Realizatorii expertizei propun beneficiarului să angajeze un proiectant care să ţină cont de problemele tehnologice şi structurale scoase în evidenţă şi apoi întregul proiect să fie preluat de o firmă de construcţii care să realizeze proiectul întocmit ca urmare a observaţiilor din expertiză.

Francisc Boldea, primarul Lugojului, spune că expertiza realizată de Prefcom a fost comandată tocmai pentru ca Primăria Lugoj să se îndrepte împotriva societăţii constructoare. „Nu a ascuns nimeni nimic! Noi am cerut să se facă acel raport şi l-am cerut să fie foarte exact pentru a vedea ce lucrări sunt de remediat. Altfel nu aveam cum să blocăm plăţile şi cum să reţinem garanţia firmei constructoare, Confort, care după cum ştiţi a intrat în faliment“, spune Francisc Boldea. Edilul-şef susţine că toţi banii pentru remedierea deficienţilor există şi că ei au fost reţinuţi din plăţile care trebuia să fie făcute către constructor.

„Noi avem toţi banii pentru a remedia ce nu este executat conform proiectului. Un milion de lei sunt din garanţia depusă de Confort, iar 600.000 de lei sunt plăţile care nu s-au mai făcut către această firmă“, a mai spus Boldea.