Anelise Boldea este tânăra aplaudată pentru acrobaţii de excepţie

Reşiţeanca este o tânără ambiţioasă, plină de talent şi iubeşte să evolueze în faţa publicului ca majoretă. Anelise Boldea are 17 ani şi este una dintre apreciatele majorete care încurajează echipa de handbal masculin a UCMR.

PROFIL
Născută. 11 iulie 1993.
Ocupaţie. Elevă.
Studii. Liceul Teoretic „Mircea Eliade“, Reşiţa.
Familia. Singură la părinţi.

Tânăra este o elevă silitoare, care nu a abandonat studiile, chiar dacă are o pasiune foarte mare pentru sport. În prezent aceasta studiază într-o clasă de matematică-informatică la Liceul „Mircea Eliade” şi spune că şi-ar dori să poată lucra după terminarea studiilor în Ministerul de Interne. Pasiunea tinerei pentru sport a apărut la o vârstă fragedă. Primul sport cu care tânăra a făcut cunoştiinţă a fost atletismul.

Încurajată de mama
„Ca orice copil, am fost îndreptată de părinţi spre diferite activităţi sportive. Am făcut dansuri populare şi de societate şi atletism. Timp de aproximativ doi ani am practicat atletismul. Eram în clasele primare. Apoi, am avut o perioadă de pauză până când am fost convinsă să particip la preselecţia echipei de majorete”, a spus reşiţeanca. Anelise a fost susţinută de mama sa. Aceasta a insistat ca tânăra să se prezinte la o preselecţie pentru a-şi testa capacităţile.
„Am ajuns să fiu majoretă cu ajutorul mamei mele, care m-a împins de la spate. Nu am vrut să merg pentru că am considerat că nu am talent, însă mama a auzit un anunţ la radio şi a insistat să merg să văd despre ce este vorba. Nu  vroiam să merg, deoarece considera ca nu am talent. Eram foarte timidă şi rigidă, nu m-a descurcat foarte bine început”, a povestit reşiţeanca. Încurajările nu au venit numai din partea mamei, alături de tânără a fost şi antrenoarea acesteia, care a ajutat-o să meargă mai departe.
„Mereu m-a susţinut. Îmi spunea că pot mai mult şi să am ambiţie mult mai mare şi voi reuşi să fiu mai bună. Am urmat sfatul şi am făcut progrese la care nu mă aşteptam”, a mai spus majoreta.

Bucurii şi dezamăgiri
Micile dezamăgiri de la antrenamente se transformau în zeci de repetări acasă. Atrasă de coregrafiile interesante pe care le compunea împreună cu antrenoarea şi celelalte fete, Anelise nu rata nici o ocazie de a încerca chiar şi cele mai inedite „acrobaţii”.
„Uneori eram foarte dezamăgită, pentru că nu îmi ieşeau unele mişcări, dar veneam acasă şi exersam. Sunt multe elemente dificile şi încercăm să avem dansuri cât mai interesante. Chiar îmi place atunci când ieşim pe scenă şi facem lucruri interesante, pe care lumea le apreciază. Pentru un spectator poate părea simplu, dar la un dans de două minute lucrăm săptămâni la rând, ore întregi pe zi”, a povestit eleva.

Întrebări şi răspunsuri

Cum este să evoluezi în faţa unor tribune pline?
Am avut parte de nişte tribune pline chiar la primul meci la care noi am apărut. Am avut emoţii şi există de fiecare dată aceste emoţii, mai ales înainte de intra pe teren. Ne tremurau picioarele. Noi am fost bucuroase că întreaga sală aplauda efortul nostru şi putem spune că a fost superb.

Care a fost cel mai important eveniment de când evoluezi ca majoretă?
Personal cred că toate sunt importante. Două dintre cele mai semnificative ar fi meciul de anul trecut, când am fost la Sibiu, chiar în prima noastră deplasare şi a fost interesant să evoluăm şi în faţa unui public care nu ne cunoştea.

Ce-i place
„Îmi plac excursiile, pentru că îmi place mult să aflu, să văd lucruri noi. Îmi plac plimbările, să merg la cumpărături, să-mi fac prieteni, comunicarea. Îmi place să socializez cu oamenii, să-i ajut, să văd ce fel de persoane sunt“.

Ce nu-i place
„Nu îmi place să fiu comparată cu alte persoane, pentru că nu îmi place să fiu copiată, să mă cert cu mama sau cu cei apropiaţi. Nu-mi plac indiferenţa, minciuna şi nu suport oamenii cu două feţe, pentru că sunt oameni falşi şi nu poţi avea încredere în ei“.