Stiri din Resita

Eugen iubeşte fotbalul şi crede în valorile românilor, iar tocmai din acest motiv nu ar părăsi niciodată ţara unde care s-a născut. Karate este primul sport pe care l-a practicat. Ulterior, s-a gândit că poate ajuta comuna Văliug şi a pus bazele echipei de fotbal din localitate.

PROFIL

Născut. 26.07.1992

Familie. Necăsătorit

Studii. Liceul Traian Lalescu, profil mate-info, intensiv engleză

Eugen Ţuncu iubeşte sportul de mic. Primul pe care a avut ocazia să îl şi practice este karate. Aşa a ajuns să se înscrie în grupa profesorului Zoltan Lipan.

„De karate m-am apucat la vârsta de şapte ani şi, treptat, am ajuns la centura albastră. În clasa a noua chiar am participat la Campionatul Naţional de Karate, care a avut loc la Reşiţa şi am luat locul al treilea, la kumite”, spune Eugen. Şcoala generală a absolvit-o în centru, la Şcoala Numărul 2, iar apoi a ales Liceul de Matematică-Fizică (LMF) „Traian Lalescu”. „Îmi plăcea mult matematica şi fizica în şcoala generală, iar engleza este o materie de care am fost fascinat întotdeauna. Aşa că, am găsit profilul ideal la LMF, unde am fost şi admis”, povesteşte tânărul.

Norocosul licean are bunicii în apropiere de Reşiţa, în localitatea Văliug. Weekendurile şi vacanţele petrecute acolo l-au îndemnat să se apuce de fotbal. „Jucam amical fotbal, cu prietenii mei şi, la un moment dat, ne-a venit ideea să înfiinţăm oficial o echipă de fotbal care să reprezinte comuna în Liga a V-a”, spune Eugen. În primul an, echipa a ieşit pe locul 13 în ligă, dar treptat a obţinut şi rezultate.

Cu sprijinul tânărului, a ajuns pe locul opt. „Jucând pentru Văliug, am fost remarcat de cei de la Fotbal Club Şcolar Reşiţa, care m-au luat la antrenamente alături de ei, în oraşul de pe Bârzava”, îşi aminteşte tânărul. Eugen joacă acolo de jumătate de an şi îi place foarte mult să îşi ocupe timpul liber cu antrenamentele sportive.

„Zilnic, joc cam o oră şi jumătate, două ore, în care mă relaxez, iar apoi îmi fac temele”, povesteşte tânărul. „Nu vreau să fac o carieră din fotbal, practic numai de plăcere acest sport. Îmi doresc să devin procuror. Îmi place istoria, iar cum tata e poliţist, mă fascinează ceea ce face”, spune Eugen. Înainte să îşi aleagă meseria de procuror, reşiţeanul îşi dorea să devină inginer silvic, însă legea încălcată prea mult şi prea des şi pădurile tăiate ilegal l-au făcut să se răzgândească. „Iubesc drumeţiile şi pădurile. Nu aş putea să văd zilnic ilegalităţi pe această temă”, explică Eugen.

Iubeşte viteza

Pentru prima dată a urcat pe scuter la vârsta de 12 ani, atunci când a primit unul cadou de Paşte de la părinţii şi bunicii lui. „De atunci, îl schimb, în medie, după o perioadă de doi ani, ca să îmi iau unul mai puternic. În timp, sper să îl pot schimba cu o motocicletă adevărată”, spune Eugen, care a descoperit că iubeşte viteza, încă de pe vremea când avea o bicicletă numai a lui. „Totul a început de la o bicicletă. Acceleram şi picam, dar asta mă ambiţiona să merg mai departe”, a adăugat tânărul liceean.

Întrebări şi răspunsuri

Care este materia ta preferată?      

Engleza este materia mea preferată, pentru că doamna profesoară ne face să înţelegem tot şi ne motivează să descoperim tainele acestei limbi. În weekend aloc chiar şi câte cinci ore studierii acestei limbi. În cursul săptămânii am un program încărcat şi de aceea finalul de săptămână îl dedic exclusiv studiului.

Care este cea mai frumoasă drumeţie în care ai fost?

Pe Cheile Caraşului, împreună cu clasa şi domnul diriginte. Am stat o zi întreagă acolo şi am practicat diverse jocuri. Am vorbit despre şcoală, muzică şi fotbal. Formaţia mea preferată este Timberland. 

Ce-i place

„Îmi place să ies cu prietenii, în special cu colegii şi să vorbim despre alte lucruri în afară de şcoală. Îmi plac maşinile tunate şi motocicletele pentru că sunt pasionat de viteză”, a spus Eugen.

Ce nu-i place

„Nu îmi place România pentru că ai şanse foarte mici să devii cineva, pe propriile tale puteri. În ciuda acestui fapt, nu aş părărsi ţară niciodată. Doar mi-aş dori să pot schimba ceva”, a mai spus tânărul.