Căldură pe bani de la slovaci sau de la Uniunea Europeană

Angajaţii CET sunt nevoiţi să strângă robinetul la apă caldă

Două variante ar putea salva CET Energoterm de la ruină, iar pe reşiţeni, de frig: asocierea sau accesare de fonduri europene. Soarta societăţii de termoficare este incertă, iar soluţiile de salvare ale municipalităţii se bat cap în cap cu cele ale conducerii CET.

Trei milioane de lei trebuie să plătească Primăria Reşiţa, până la 30 martie, societăţii de termoficare CET Energoterm. La rândul său, societatea de termoficare are datorie către furnizorul de gaz. Şi tot aşa, se discută, se caută vinovaţi, iar cei care suferă sunt cei peste 5.000 de abonaţi şi cei 220 de angajaţi.

Soluţia pe care o oferă cei de la Primărie este asocierea CET cu o firmă slovacă. „Noi am discutat în nenumărate rânduri cu slovacii, iar pe miercuri trebuie să primim răspunsul lor în legătură cu condiţiile noastre“, a declarat Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei.
Cu slovacii s-a pus în primul rând problema păstrării angajaţilor CET Energoterm, măcar pentru o perioadă de şase luni, dar şi reabilitarea unor cazane. Proiecte europene au fost depuse pe două măsuri, dar se aşteaptă răspuns.

„Să facem rost de bani“

Pe de altă parte, Aurel Marinescu, actualul director al Cet Energoterm, numit în funcţie acum o lună, este de părere că benefic pentru societate, dar şi pentru reşiţeni ar fi accesarea unor fonduri europene de Consiliul Local.

„Dacă am reuşi pe cont propriu să facem rost de bani, am putea să începem să furnizăm şi energie electrică pe care am putea să o vindem, iar banii ar intra şi la CET, şi la administraţia locală“, a precizat Aurel Marinescu.
Directorul societăţii de termoficare mai spune că o companie străină nu va ţine cont de probleme sociale şi că accesarea banilor UE înseamnă o soluţie optimă pentru toată lumea.

Aceleaşi datorii istorice

La sfârşitul anului trecut, cei aproape 200 de angajaţi de la CET Energoterm îşi aşteaptau banii de trei săptămâni. Salariile au venit cu întârziere, din două motive. Pe de o parte, din cauza restanţelor pe care le avea CET către furnizorul de gaz, iar pe de altă parte, din cauza datoriilor pe care le avea primăria către CET.