Bani pentru vestigiile din Caraș-Severin. Peste 15 milioane de euro ajung în județ

Mănăstirea de la Baziaș a fost ridicată în anul 1225

Mănăstirea de la Baziaș, simbolul comunității locale, a primit un milion de euro, ca să fie restaurată ca la carte. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1225 și este considerată un simbol al sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Numele ei se leagă de arhiepiscopul sârbilor Sf. Sava, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănţuite de vântul Coşava.

„Înainte de Mănăstirea de la Baziaș nu a existat nimic în zonă. Piatra de temelie a pus-o sfântul care a răspândit credința în Serbia. Este simbolul zonei noastre. Documentele pe care noi le avem despre comună datează tot din aceeași perioadă”, a spus Ghiță Valentin, primarul comunei Socol, de care aparține localitatea Baziaș. Acesta spune că, în prezent, mănăstirea este într-un stadiu avansat de degradare, din cauză că a fost „martorul” tuturor evenimentelor istorice care s-au petrecut în zonă. „Și turcii au prădat-o, dar și austriecii. De altfel, atunci când austriecii au trecut cu tunurile pe Dunăre au bombardat-o, dar comunitatea locală a pus mâna și a refăcut-o. În prezent, clădirea are fisuri mari în pereți, tocmai din cauza bombardamentelor”, a adăugat Ghiță Valentin, edilul-șef al comunei. 

Bani pentru reabilitare
Vestea că simbolul credinței de la intrarea în țară, de la Baziaș, va fi restaurat i-a bucurat pe membrii comunității locale. Asta, mai ales că, până acum Ministerul Culturii nu a alocat niciun leu în acest sens. Mănăstirea de la Baziaș a trecut de etapa de proiectare și se apropie cu pași repezi de execuția lucrărilor. „Obiectivul a primit un milion de euro pentru restaurare. Tot ce ține de noi este gata. Sperăm ca execuția lucrărilor să înceapă cât mai repede”, a spus Liubița Raichici, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național. În paralel cu acest obiectiv, și aministrația locală de la Socol a depus spre finanțare un proiect transfrontalier pentru Mănăstirea de la Zlatița, despre care, documentele spun că tot Sfântul Sava i-a pus piatra de temelie în aceeași zi cu cea de la Baziaș, de la intrarea Dunării în țară. „În toamnă aflăm dacă primim cei 600.000 de euro și am fi foarte bucuroși să reușim să o restauram și pe aceasta”, subliniază primarul comunei Ghiță Valentin. Până ca acesta să afle dacă proiectul său a obținut sau nu finanțare, un lucru este cert. Ministerul Culturii a mai alocat și alți bani pentru monumentele din Caraș-Severin.  Pe aceeași listă se regăsesc Vila Elisabeta de la Băile Herculane, Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță de la Caransebeș și sediul Episcopiei Caransebeșului. De asemenea, recent, oficialii de la cultură au aflat și vestea că linia de cale ferată care leagă Oravița de Anina este pe lista de așteaptare a UNESCO și primește finanțare.