Apele din lacuri aduc riscul de inundaţii pe râul Bârzava

Barajele Văliug, Breazova şi Secu sunt pline sută la sută din cauza ploilor din ultima vreme. Cantitatea record de precipitaţii din luna mai ţine în şah echipele de intervenţii, pregătite să intervină dacă Bârzava ridică probleme.

Cele trei lacuri de acumulare din zona Muntelui Semenic sunt pline până la refuz, din cauza precipitaţiilor. „Au fost cantităţi record în această lună. Cea mai mare cantitate s-a înregistrat pe Muntele Semenic, unde au căzut 225 de litri pe metru pătrat. La Moniom, au căzut 141 de l/mp, iar la Oraviţa, 126 de litri pe metru pătrat. Deşi lacurile de acumulare au fost golite înainte, ele s-au umplut. Acum deversează controlat”, a declarat, pentru „Adevărul de Seară” Reşiţa, Dorin Gavril, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa. 
Mai mult, deversarea continuă şi în zilele următoare. Potrivit subofiţerului operativ de serviciu de la ISU „Semenic”, Cosmin Ivaşcu, coeficientul de umplere al lacurilor depăşeşete 1 la sută. „Lacurile deversează controlat, până când cota lor scade sub 1. Noi suntem în gardă, până când trece pericolul Codului Galben”, a adăugat plutonierul. 

Teroare la Gătaia
Deşi autorităţile cărăşene susţin că deversarea se face controlat şi sub supraveghere, locuitorii din oraşul Gătaia sunt îngroziţi. „Cea mai expusă zonă este cea pe partea stângă a cursului apei, deasupra de spital, la doi kilometri. Dacă deversările continuă în Caraş, atunci o să fie probleme mai mari”, a spus Iosif Şargan, primarul localităţii Gătaia.
În replică, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa comentează altfel pericolul din judeţul Timiş. „S-au obişnuit să dea vina pe deversarea barajelor, însă albia Bîrzavei în zona Gătaia este colmatată. Lacurile sunt pline ochi, iar deversarea se face dirijat”, a spus Dorin Gavril, directorul SGAR.
În plus, acesta a oferit ca exemplu albia râului Bârzava din judeţul Caraş-Severin, unde nu mai sunt probleme. „La noi, până după Bocşa malurile râului au fost consolidate şi nu mai sunt probleme”, a subliniat Dorin Gavril. Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, ultimele probleme serioase pe care le-a creat râul Bârzava au fost în anul 2005, înainte de ca malurile să fie consolidate, şi albia decolamatată. Atunci, în localităţile Gherteniş şi Bocşa au fost inundate mai multe case, pe care Guvernul le-a reconstruit pentru sinistraţi.

Primul bilanţ parţial al pagubelor
Valoarea pagubelor produse de ultimele ploi este încă în evaluare. Pe lângă cele 21 de localităţi, au fost afectaţi 53 km de drumuri forestiere, peste 27 km de drumuri judeţene, mai bine de 6 km de drumuri comunale şi peste 8 km de străzi. De asemenea, pe lângă cele peste 100 de gospădării şi locuinţe, alte zeci de podeţe, nouă poduri şi patru obiective socio-economice au ajuns sub ape. Nouă kilometri de reţea de apă şi trei de canalizare trebuie, şi ele, refăcute în urma ploilor.