Ciorbă de peşte ca la Dunăre: o reţetă simplă pentru orice gospodină

Reţeta de ciorbă de peşte de astăzi vine din partea cărăşeană a Dunării, de la Moldova Nouă, de la graniţa dintre Banat şi Oltenia.

Uica Mihai, bucătarul bănăţean care a se trage din părţile Caraş-Severinului, spune că este îndrăgostit de zona în care Dunărea traversează sudul României, iar în tinereţe avea perioade lungi pe care le petrecea pe malurile cărăşene ale fluviului. Uica Mihai a participat la mai multe târguri şi manifestări de la Moldova Nouă, unde a gătit celebra sa ciorbă de peşte într-un ceaun imens, de 500 de litri. De atunci vine şi reţeta lui de ciorbă de peşte, despre care spune că nu e o mare filosofie şi poate fi gătită de orice gospodină.

“Ai nevoie de peşte mărunt (obleţi, cărăşei, roşioară, bibănaşi) şi de capete de peşte, bine curăţate, pe care să le fierbi în apă cu sare şi boabe de piper. Când tot peştele s-a sfărâmat şi e făcut terci, îl strecori şi păstrezi zeama aceasta aromată ca fond de peşte. Pui să fiarbă în ceaun cu câteva cepe, doi trei morcovi, un pătrunjel, un păstârnat o ţelină, totul tăiat mare. Când s-au înmuiat toate legumele, e rândul bucăţilor mari de peşte- crap, ştiucă, lin, avat – tot ce îţi pică în undiţă ori în galantar, pe care le pui să fiarbă în zeamă, împreună cu câţiva cartofi tăiaţi în patru şi multe roşii mustoase, sfârâmate în pumn.

Mirodeniile acestei fierturi sunt sarea, piperul şi cimbrul, iar la urmă se drege ciorba cu oţet de mere.

Interesant este şi modul în care este servită, bucăţile de peşte se scot pe un platou, alături de cartofi şi legume, ca fiecare să îşi scoată în blid alături de niscaiva mujdei, iar zeama limpede se serveşte la final, în castroane, pentru a fi sorbită cu mămăligă fierbinte. Iar vinul musai să fie unul acriu, vânjos şi cu subtilităţi de balalaică”, spune Uica Mihai.