Tinerii reșițeni sunt dezamăgiți de ceea ce le oferă orașul. Asta arată studiile !

Tinerii reșițeni sunt dezamăgiți de perspectivele pe are le au la Reșița.

Un studiu făcut la nivel local de o asociație din Timișoara arată că tinerii Reșiței văd „negru” atât piața muncii, cât și ceea ce le oferă administrația, în acord cu pregătirea pe care o au. Ei simt lipsa locurilor de muncă și absența studiilor în ceea ce privește cererea de la ora actuală din oraș.

Reșițenii cred că absorbția fondurilor UE este singura șansă de dezvoltare.Federația Asociațiilor de Locatari din Timișoara, o organizație activă în ceea ce privește, viața socială a orașelor din vestul țării a făcut un studiu, finanțat de Uniunea Europeană, prin care FALT trage un semnal de alarmă în ceea ce privește situația actuală a tinerilor. Studiul s-a efectuat pe un eșantion de peste 100 de tineri din Reșița, Deva, Arad și Timișoara, cu vârste cuprinse între 22 și 32 de ani.

Rezultate tragice
„Potrivit studiului, la Reșița, la ora actuală nu există o concordanță în studii și oferta de pe piața muncii. De asemenea, cei intervievați au declarat că sunt nemulțumiți de jobul actual și că răsplata muncii lor nu se face în funcție de orele suplimentare pe care le fac și nici în funcție de pregătirea pe care o au”, a declarat Petru Olariu, președintele FALT Timișoara.

De asemenea, potrivit studiului, tinerii au nevoie de firme de consultanță în resurse umane, care, la ora actuală, lipsesc cu desăvârșire de pe piața muncii din Reșița. „Influența factorului politic care impune angajări și promovări pe alte criterii decât cele de competență sau pregătire profesională constituie, de asemenea, o problemă în soluționarea nevoii”, subliniază Petru Olaru.

Codul Muncii, hârtie inutilă
Referitor la modul în care le sunt respectate drepturile de muncă, tinerii spun că angajatorii nu respectă Codul Muncii și nu îi interesează să cunoască drepturile celor care lucrează pentru ei. În aceeași situație, însă sunt și persoanele care sunt angajate.

Și acestea sunt dezinteresate să cunoască drepturile pe care le au. „Acest lucru se reflectă în numărul mic de sesizări care sunt făcute la Inspectoratul Teritorial de Muncă al județului Caraș-Severin”, a adăugat președintele FALT, inițiatorul studiului.