Reabilitarea termică pe banii reşiţenilor
0
Un singur bloc a fost cuprins în programul Guvernului, deşi în oraş sunt peste 700. Pentru anul 2010, şapte asociaţii de locatari au depus cerere la Primăria Reşiţa ca să obţină confotul termic, dar nu se ştie câte vor primi bani.
Reşiţenii care stau la bloc au preferat să îşi reabiliteze singuri imobilul unde locuiesc. Asta pentru că oraşul nu a primit bani la Guvern, în cadrul programului. Prin fonduri de la centru, în Reşiţa s-a reabiliat un singur bloc, pe când din fonduri proprii, locuitorii din oraş au reabilitat aproximativ 20. „În contextul în care nu primim ajutor financiar şi bani în cadrul programului, este normal ca oamenii să ia decizia să îşi refacă imobilul, astfel încât să aibă confort termic”, a spus Ion Bălan, preşedintele Uniunii Municipale a Asociaţiei de Locatari (UMAL) din Reşiţa.
„Am preferat să dăm 3.000 de lei din buzunarul familiei, decât să aşteptăm să trecem de toată birocraţia asta”, a declarat Constantin M., un reşiţean care locuieşte într-un apartament cu două camere, la parterul unui bloc reabilitat din oraş.
Au scăzut facturile
Un avantaj al reabilitării constă în reducerea la jumătate a facturilor de întreţinere. În ianuarie 2009, reşiţenii au primit acasă de la furnizorul de gaz facturi cu sume exorbitante, care variau între 300 şi 340 de lei, pentru un apartament cu trei camere. În urma izolării termice, facturile au scăzut cu aproape 50 la sută. „Am centrală termică, iar termostatul, reglat la 20 de grade Celsius, porneşte destul de rar acum”, a explicat Constantin M.
Semne bune în 2010
„Pentru 2010, Primăria Reşiţa a început procedura de licitaţie la proiectare pentru şapte clădiri. Până pe 25 ianuarie, vom avea un răspuns în această privinţă, după care, odată ce vor fi acceptate proiectele, facem licitaţia de execuţie. Ulterior, ne apucăm de lucrări”, a spus edilul şef al Reşiţei, Mihai Stepanescu.
Proprietarii plătesc cel mai puţin
Potrivit legii, asociaţiile de locatari trebuie să plătească 20 la sută din valoarea proiectului, 50 de procente îşi asumă bugetul de stat, iar restul de 30 reprezintă contribuţia consiliului local. „Deşi este criză, Primăria Reşiţa face efortuşi să îşi asigure contribuţia pentru cele şapte blocuri. Singura condiţie este ca cei de la centru să aloce bani oraşului”, a spus Mihai Stepanescu.
Am preferat să dăm 3.000 de lei din buzunar, decât să aşteptăm să trecem de birocraţie.
Constantin M., reşiţean
Se încarcă comentariile...
