Reşiţa: Ţara „Morilor de apă” a scăpat de gunoaie

Reşiţa: Ţara „Morilor de apă” a scăpat de gunoaie

Autorităţile locale au amplasat ghene şi coşuri de gunoi pentru ca turiştii să nu lase resturile pe spaţiile verzi.

Rudăria este o zonă cu potenţial turistic din judeţul Caraş-Severin. Atracţia vizitatorilor pentru cea mai întinsă zonă presărată cu mori de apă din Europa este una ridicată. Cei care vin în aceste părţi sunt curioşi cum prepară localnici făina de mălai cu ajutorul morilor de apă.

„Am fost la Rudăria pentru că am bunici la Bozovici şi este o zonă pe care încă din copilărie am dorit să o cunosc. Obişnuiesc să îmi petrec timpul aici. Este de admirat că râul nu are resturi de gunoaie ca în multe alte părţi. Chiar dacă vin turişti, ei sunt civilizaţi şi aruncă deşeurile la coş”, a spus Eugen Mladin un student din Reşiţa. 

Implicare din partea autorităţilor locale

Complexul de la Rudăria, atins în trecut de gunoaiele lăsate de turişti, este în prezent mult mai curat. Fiecare moară din această zonă este un monument de arhitectură şi de civilizaţie populară. Autorităţile din Rudăria fac toate eforturile necesare ca această bogăţie a locului să fie menţinută.

„La noi vin foarte mulţi turişti. Dar ne bucurăm că cei care vizitează sunt nişte oameni civilizaţi. Avem aplasate atât în centrul localităţii, cât şi prin sat, recipiente pentru gunoi. Din fericire avem parte de o zonă nepoluată de deşeuri”, a explicat Mariana Dancea, referend al Primăriei din Eftimie Murgu.

De sute de ani, morile de la Rudăria sunt păzite de Adam şi Eva, două stânci emblematice ale Banatului. Cele 27 de mori sunt deţinute de localnici în devălmăşie, un fel de tovărăşie la fel ca strungile de oi şi păşunile. La fiecare moară sunt asociaţi între 15 şi 25 de proprietari.

Istoria morilor de la Rudăria

Pe Valea Rudăriei s-au păstrat de sute de ani 27 de mori cu ciutură. Până în anul 1955, aici au existat peste 40, dar restul au fost distruse de inundaţiile de atunci. Aşezate pe cursul râului, asemenea unor mărgăritare, morile se intind pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului. Morile sunt valorificate şi în prezent.