Mărţişorul-gablonţ a ucis tradiţia străbună pentru ziua de 1 Martie
0
Kitsch-ul domină standurile cu mărţişoare din Reşiţa şi alungă artiştii populari care confecţionau obiecte tradiţionale. Tradiţia de 1 Martie este pe cale de dispariţie la Reşiţa. Pe tarabele comercianţilor ambulanţi se regăsesc, pe post de mărţişor, tot felul de obiecte viu colorate.
Îngeraşi ornamentali, confecţionaţi din ghips, împodobiţi cu fundă aurie şi pene, păpuşi în miniatură care încearcă să le imite pe cele din porţelan, medalioane confecţionate din tot felul de pietre, papagali din plastic care cântă sau fazani care-şi înfoaie coada, toate se vând ca simboluri ale primăverii.
Kitsch presărat cu tradiţie
În totală contradicţie cu kitsch-ul din pieţe, specialiştii în artă tradiţională atrag atenţia că obiceiul mărţişorului este unul pur românesc. Tradiţia de a dărui mărţişoare este anterioară creştinismului. „Mărţişorul clasic este reprezentat de trifoiul cu patru foi, coşarul şi potcoava. Aceste simboluri care semnifică norocul erau dăruite de băieţi fetelor. Înainte erau confecţionate manual. De la creativitate s-a ajuns la industrializare şi comerţ, iar kitsch-urile se vând ca mărţişoare”, a explicat profesorul Gheorghe Ţunea, directorul Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale (CJPCT). Mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor de 1 Martie, înainte de răsăritul soarelui.
Şnurul de mărţisor format din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, căldura-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate.
Majoritatea comercianţilor care vând la Reşiţa în aceste zile sunt de la Buzău. Ei vin aici din motive întemeiate. „La noi s-a pierdut tradiţia. Aici se păstrează. Noi confecţionăm mărţişoare, dar le şi cumpărăm. Încercăm să le facem şi pe cele tradiţionale, dar avem la vânzare şi mici kitsch-uri”, spune Florin Cojocaru. „Noi vindem pietre semi-preţioase care poartă noroc, dar şi mărţişoare tradiţionale, confecţionate de fiica mea”, a explicat Marinela Bologh.
„Ar trebui să se pună accent pe autentic. Înainte de 1989 nu se vindeau astfel de obiecte“.
Gheorghe Ţunea, directorul CJPCT
Se încarcă comentariile...
