Reşiţa: Alexandru Băran a ajuns pe Mont Blanc
0
Reşiţeanul şi-a început ascensiunea spre titlul de alpinist cu ştaif din munţii României. Ambiţia l-a dus pe cele mai înalte culmi din Alpi.
PROFIL
Născut. 22 decembrie 1985.
Studii. Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, profil ştiinţa mediului.
Ocupaţie. Student.
Familie. Necăsătorit.
Un iubitor al muntelui şi al ieşirilor în natură, Alexandru Băran a învăţat încă de mic să îşi exploateze la maximum acest hobby. „Pasiunea pentru munte o am din copilărie, deoarece am fost plimbat de părinţi încă de la cinci ani prin Munţii Făgăraş sau Retezat. Cred că pot spune că este o pasiune de familie. Părinţii mei chiar s-au cunoscut pe munte”, a povestit alpinistul.
Cu o asemenea moştenire, Alex a început să fie atras tot mai mult de mirajul naturii unde îi plăcea să se plimbe ore în şir. Tânărul a avut prima experienţă pe munte la vârsta de cinci ani. „A fost superb. La cinci ani şi jumătate am avut prima mea urcare pe un vârf important. Atunci am făcut o expediţie în Munţii Retezat unde am urcat pe vârful Peleaga”, şi-a amintit tânărul.
După mai multe plimbări prin zonele muntoase din ţară, tânărul s-a îndreptat spre alpinism. „Am mers, de mână cu părinţii, pe multe culmi muntoase din ţară. Îmi aduc aminte doar că îmi plăcea foarte mult. Deşi eram atât de mic, eu îi tot rugam să mă ia cu ei. Animalele şi pădurea mi-au plăcut de când mă ştiu”, a afirmat Alexandru.
Se căţăra în copaci încă de când era mic
„Eram entuziasmat de căţărări. Mă urcam în copaci, pe ziduri, pe case, nu mai conta. Şi acum când mă duc la munte, mă duc să mă simt bine, nu neapărat să încerc cine ştie ce performanţe. Ştiu doar că îmi place şi nu mă feresc de aspectele mai dure pe care le oferă muntele”, a povestit alpinistul.
Alexandru spune că alpinismul este un stil de viaţă pentru el. „Practic acest sport încă de la o vârstă fragedă, dar acum cred că pot spune că este unul din cele mai importante lucruri pentru care trăiesc, poate chiar cel mai important. Este ceea ce mă face să mă simt în elementul meu şi îmi place cel mai mult”, a mai spus sportivul.
Din Tatra, în Alpi
Acumularea experienţei l-a făcut să viseze la provocări mult mai înalte. „Prima experienţă în străinătate am avut-o în anul 2002, în Munţii Tatra, împreună cu tatăl meu. A fost un vis, deşi puţin neplăcut datorită unor restricţii care există acolo. Au urmat apoi munţii Rila şi Pirin din Bulgaria, şi prima mea mare realizare: expediţia pe vârful Grossglockner, cel mai înalt din Alpii Austriei, cu o altitudine de 3.798 de metri. Următoarea experienţă importantă a fost în Alpii Elveţieni la 4.165 de metri altitudine, pe vârful Breithorn şi, în sfârşit, Mont Blanc, cel mai înalt vârf al Alpilor, situat la 4.810 metri altitudine“, a povestit Alexandru.
Întrebări şi răspunsuri
Ce înseamnă pentru tine expediţia pe cel mai înalt vârf al Alpilor?
Atingerea vârfului Mont Blanc este o mare realizare, dar munţii nu pot fi cuceriţi, ci doar urcaţi. Lupta nu se dă cu muntele, ci doar cu tine însuţi şi cu posibilităţile tale. Acolo sus, singura senzaţie a fost că doar Dumnezeu mi-a permis să ajung acolo.
Cum îţi stabileşti ţintele viitoare?
Ţintele le aleg în funcţie de preferinţe şi de nivelul meu de pregătire şi, desigur, în funcţie de posibilităţile financiare.
În câte zile ai ajuns pe Mont Blanc?
Ascensiunea din Saint-Gervais pe Mont Blanc a durat patru zile, dar două zile am stat la 3.800 de metri la refugiul Gouter şi am aşteptat vremea bună. Urcuşul a fost realizat în două zile. Expediţia s-a realizat în luna iulie a acestui an, împreuna cu trei români printre care şi tatăl meu, care mi-a fost şi coleg de coardă.
Ce-i place
„Îmi place sportul foarte mult, muntele, muzica folk. De asemenea îmi plac animalele. Le iubesc pe toate, de la pisici până la şerpi, fiecare are ceva frumos şi interesant. Turismul cultural este o altă activitate pe care încerc să o exploatez“.
Ce nu-i place
„Nu îmi plac minciunile şi aroganţa persoanelor din jur. Consider că aceste persoane care nu pot spune lucrurilor pe nume sunt nişte oameni mici fără prea mare importanţă“.
Se încarcă comentariile...
