DNA face „curăţenie de primăvară” printre persoanele publice şi cu funcţii de conducere

Printre cei trimişi în judecată sunt câte un deputat, ministru, preşedinte ANOFM, vicepreşedinte ANRP, preşedinte de CJ, vicepreşedinte Cj şi 29 de primari. Cele mai multe condamnări, 26, le-au primit poliţişti.

Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) prezentat de procurorul şef Daniel Morar, a arătat că în 2011 au fost investigate şi trimise în judecată cauze complexe privind corupţia, săvârşite de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în adminstraţia publică şi locală. Munca procurorilor DNA a fost eficientă, materializându-se prin condamnări definitive pronunţate în dosarele de corupţie, dosarele vizând cele mai diverse cauze, cum ar fi cele de evaziune fiscală şi înşelăciune.

Mai multe persoane arestate şi trimise în judecată

Din bilanţul DNA pe 2011 aflăm că, pe fondul creşterii cauzelor aflate în instrumentare cu peste 13% (de circa trei ori faţă de anul 2005), a crescut numărul de rechizitorii cu aproximativ 6% (233 comparativ cu 220 în anul 2010 şi dublu faţă de anul 2005) şi a sporit semnificativ numărul de persoane trimise în judecată şi al inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv (numărul acestora din urmă a crescut cu 90%). De asemenea, a crescut şi numărul persoanelor juridice trimise în judecată (43 comparativ cu 3 în anul 2010).

Prejudicii de 333 milioane de euro

Jumătate din totalul persoanelor trimise în judecată au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funţii importante (1 deputat, un ministru care este şi deputat, 1 preşedinte A.N.O.F.M. cu rang de secretar de stat, 1 vicepreşedinte A.N.R.P. cu rang de subsecretar de stat, 1 secretar general în Ministerul Sănătăţii, 1 subprefect, 1 preşedinte şi 1 vicepreşedinte de consiliu judeţean, 29 de primari, etc.) iar suma prejudiciilor reţinute prin rechizitorii a crescut considerabil de la 204 milioane de euro la 333 milioane de euro).

Poliţiştii, condamnaţi cu toptanul

Calitatea actelor de urmărire penală întocmite de procurorii anticorupţie a fost confirmată de instanţele de judecată care au condamnat definitiv un număr aproape dublu de persoane comparativ cu anul 2010. Pedepsele privative de libertate reprezintă peste o treime (39%) din totalul pedepselor aplicate. Astfel, din cei 360 de inculpaţi judecaţi definitiv, în cazul a 323 instanţele au reţinut că este dovedită vinovăţia, ceea ce reprezintă 90%, procentaj comparabil cu cel din anul 2010. Printre persoanele condamnate definitiv se numără 2 deputaţi şi 1 fost deputat, 1 subprefect, 5 primari şi viceprimari de comună, 4 magistraţi, 5 avocaţi, 26 de poliţişti, etc. Prin hotărâri penale nedefinitive, au fost condamnaţi 879 de inculpaţi în 181 de cauze.

UE vrea recuperarea prejudiciilor „mahărilor"

Raportul anual din data de 27 iulie 2011 al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a cuprins recomandarea privind recuperarea produselor infracţiunii ca şi componentă a luptei împotriva corupţiei. În acest context, în 70% din cauzele finalizate cu rechizitorii în care se reţine existenţa unui prejudiciu creat sau a unui beneficiu material realizat efectiv, procurorii au dispus luarea măsurilor asigurătorii, fiind sechestrate bunuri în valoare totală de 167 milioane de euro.

DNA, unitate cu ştaif

Fiind prezent la conferinţa de presă organizată cu ocazia expunerii Raportului, ministrul justiţiei Cătălin Predoiu a afirmat că Guvernul României va păstra stabilitatea instituţională, va îmbunătăţi legislaţia anticorupţie (prin implementare noilor coduri în materie penală şi adoptarea legislaţiei privind confiscarea extinsă a averilor şi a bunurilor provenite din infracţiuni) şi că va continua să sprijine politicile anticorupţie, susţinând că acestea pot avea ca rezultat creşterea investiţiilor străine şi a fondurilor europene nerambursabile. De asemenea, ministrul justiţiei a remarcat activitatea pozitivă a managementului DNA şi a întregii instituţii în ansamblu, apreciind-o ca fiind o unitate cu renume în cadrul Ministerului Public.

„Floarea" instituţilor judiciare, la bilanţ

Prezentarea raportului de activitate s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor principalelor instituţii judiciare din România, după cum urmează: judecător Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kövesi, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Alina Bica, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, procuror Oana Schmidt - Hăineală, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procuror Graţiana Isac - membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Codruţ Olaru, procuror şef al D.I.I.C.O.T.
Toţi invitaţii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situaţie care este marcată şi în concluziile Raportului interimar din februarie 2012 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Sprijin politic, în continuare, pentru DNA
Astfel, secretarul de stat Alina Bica a afirmat menţinerea sprijinului politic acordat DNA de Ministerul Justiţiei şi a prezentat principalele modificări legislative şi instituţionale generate de intrarea în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală.
La rândul său, vicepreşedintele CSM Oana Schmidt - Hăineală a remarcat angajamentul instituţional în combaterea corupţiei şi a recomandat sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară în situaţiile în care faptele magistraţilor vizaţi în dosarele DNA nu reprezintă infracţiuni.
La rândul său, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Livia Stanciu a afirmat că anchetele DNA sunt realizate profesionist, cu respectarea drepturilor procedurale ale persoanelor cercetate şi a subliniat necesitatea dialogului instituţional, mai ales în contextul adoptării noii Strategii Naţionale Anticorupţie şi a codurilor penal şi de procedură penală.
Procurorul General al României Laura Codruţa Kövesi a felicitat procurorii DNA pentru rezultatele obţinute şi a constatat că mai mult de 50% din valoarea măsurilor asigurătorii dispuse la nivelul Ministerului Publice sunt realizate de DNA. De asemenea, aceasta a solicitat procurorilor DNA să participe la îmbunătăţirea cadrului legal în domeniul penal prin formularea de propuneri şi observaţii.

DNA rămâne pe baricade

Activitatea DNA va continua să aibă ca prioritate realizarea cu profesionalism şi eficienţă a investigaţiilor pe întreaga gamă de infracţiuni date în competenţa sa, cu accent pe combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu şi a evaziunii fiscale care generează prejudicii semnificative bugetului de stat.