FOTO „Portofele virtuale“, spectacolul inspirat de Hackerville şi lansat chiar la Râmnicu Vâlcea. Cum vede Generaţia Y România în anul Centenarului
0
"Portofele virtuale" este singura piesă de teatru din România dedicată subiectului Hackerville, prin urmare premiera spectacolului a avut loc la Râmnicu Vâlcea.
Piesa „Portofele virtuale” este un proiect al Teatrului „Anton Pann“ din Râmnicu Vâlcea, al doilea câştigat în acest an al Centenarului şi „sponsorizat” de minister. Primul proiect - „Ne ştim de 100 de ani” a avut ultimele reprezentaţii pe scena Teatrului Bulandra din Bucureşti, la începului lunii decembrie.
Hackerville este oraşul din România care şi-a căpătat o faimă deloc onorabilă în lume după ce s-a transformat în tărâmul criminalităţii online. El a reprezentat tema de cercetare şi documentare pusă de curând în scenă de regizorul David Schwartz, printr-un spectacol care vorbeşte, acum, în ceasul aniversării Centenarului, despre noi toţi şi despre prezentul cibernetic din vieţile noastre, totul într-o cheie umoristică.
Teatru documentar: 30 de ore de interviuri cu „hackeri” în libertate sau după gratii
Sondarea în sine a constat într-o impresionantă muncă de aproximativ 30 de ore de interviuri colective şi individuale, plecând de la o oră şi ajungând chiar şi la patru ore, cu tineri din Râmnicu Vâlcea, dar şi de prin penitenciare, pentru a se înţelege „care sunt ideile generaţiei Y despre societate şi lume, contextul în care trăiesc şi lucrează, problemele cu care se confruntă şi mai ales care sunt perspectivele de viitor şi posibilităţile pe care le au tinerii din oraşele mici, sau relativ mici din România în 2018”, după cum a explicat regizorul.
Iar ce a ieşit la final ficţionalizează materialul documentar realizat în amplul proces de cercetare, la care „s-a lucrat în echipă”, inclusiv cu actorii.
„Radiografie a societăţii de astăzi şi a posibilităţilor generaţiei tinere”
S-a ajuns în acest mod la o „radiografie a societăţii de astăzi şi a posibilităţilor generaţiei tinere”, oferind în acelaşi timp „un spectacol şi despre vise, despre relaţia cu lumea virtuală, cu internetul, despre posibilităţile pe care le oferă, despre diverse dorinţe şi asipiraţii. Până la urmă, este un spectacol despre cum reuşesc sau nu tinerii, generaţia de astăzi, să o scoată la capăt ”, mai remarca regizorul.
„Este foarte greu să-ţi găseşti un serviciu în care să nu fi exploatat şi umilit, într-un oraş mic”
Dar, concluzia la care s-a ajuns, în urma documentării, este una destul de sumbră: „Avem o problemă socială, reală şi foarte concretă. Posibilităţile unui câştig decent sunt foarte reduse mai ales pentru tineri. Este foarte greu să-şi găseşti un serviciu onorabil în care să nu fi exploatat şi umilit, într-un oraş mic. Nu-i vorba numai de Râmnicu Vâlcea aici. Situaţia e la fel şi în Botoşani, şi în Buzău, şi în Zalău. De aceea numele oraşului nici nu apare în spectacol. Până la urmă este vorba despre o situaţie a oraşelor dezindustrializate după 1989, în care a reieşit foarte clar că posibilităţile de afirmare sunt reduse”, a mai spus Schwartz.
Concluzie tristă: „A reieşit din interviuri că peste 90% din aceşti tineri vor să plece”
Urmările sunt unele cunoscute de toată lumea, fiind vorba despre un fenomen existent la nivelul întregii ţări: „A reieşit din interviuri că peste 90% din aceşti tineri vor să plece din oraş şi din România. Relaţia cu Occidentul este puternică pe foarte multe paliere, de la ce se întâmplă în lumea infracţiunilor pe internet, până la ce se întâmplă cu plecarea şi munca în străinătate. Practic, nu am cunoscut pe nimeni dintre cei cu care am discutat care să nu aibă rude plecate. Este un semn foarte clar al situaţiei sociale în care ne aflăm”, a mai concluzionat regizorul David Schwartz.
Trei poveşti despre iluziile şi deziluziile copiilor tranziţiei, de la Jaguarşi Ferrari, la hip-hop şi net
Revenind la spectacolul scris şi regizat de Schwartz, acesta are la bază trei poveşti dintr-un cartier liniştit, dintr-un oraş liniştit, unde toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Doi adolescenţi trăiesc intens apariţia primelor internet-cafe-uri şi, odată cu ele, a primelor maşini de lux în cartierul muncitoresc în care au copilărit. O tânără artistă visează la vacanţe în ţări exotice, dar ajunge în arest, în urma unei poveşti complicate cu cămăşi tradiţionale româneşti - ii - care nu există. Un tânăr singuratic, a cărui mamă lucrează în străinătate, se răzbună în mediul virtual pe cei care îi insultă pe muncitorii români.
„Trei poveşti de cartier despre iluziile şi deziluziile copiilor tranziţiei - cu Jaguaruri şi Ferrari, cu hip-hop şi treburi pe net, cu tineri care câştigă din ii tradiţionale care nu există şi părinţi care le trimit cozonac din Italia. Şi cu puţin hacktivism”, a scris regizorul pe pagina sa de socializare.
„În prag de Centenar, se aduc în discuţie dinamicile din societate, aspiraţiile şi posibilităţile concrete de afirmare ale generaţiei tinere, prinsă între lipsa mijloacelor pentru un trai decent în plan local şi relaţia complicată cu emigraţia şi Europa de Vest”, explică şi creatorii spectacolului.
Adolescenţii şi tinerii intervievaţi din Râmnicu Vâlcea şi din alte oraşe din România, precum şi din penitenciarul Târgşor sunt până la urmă un exponent al generaţiei Y aflată faţă în faţă cu 100 de ani de la Marea Unire.
Reprezentaţii gratis pentru toţi liceeni din Vâlcea
900 de liceeni din tot judeţul Vâlcea au putut vedea săptămâna aceasta, prin reprezentaţii care s-au derulat pe parcursul a trei zile, efectele apariţiei internetului şi cum posibilităţile de câştig au frânt destine, dar şi în ce măsură este valabilă percepţia că Occidentul este un loc de salvare, o corvoadă inevitabilă sau ca o „vacă de muls”.
Regizorul şi dramaturgul David Schwartz are o experienţă vastă în teatru documentar şi teatru bazat pe istorie personală, realizând spectacole pe subiecte foarte diverse, precum „Capete înfierbântate” sau „Corp străin”. El a pus în scenă spectacole, spre exemplu, despre Valea Jiului şi modul în care s-a schimbat zona minieră, felul în care se degradează zona încet – încet, cum dispar locurile de muncă şi se adaptează oamenii noilor condiţii, despre fenomenul migraţiei, despre sărăcie şi despre cum s-a schimbat structura socială.
„Portofele virtuale” speră să ajungă de anul viitor în întreaga ţară.
Se încarcă comentariile...
