Râmnicu Vâlcea: Viorica Enescu, sportivă şi antrenoare de execepţie: „Am călătorit cu traista de gât pe toate continentele lumii”

Nume de referinţă în atletismul românesc, Viorica Enescu a câştigat sute de medalii şi i s-au oferit titluri şi distincţii pentru o viaţă pusă în slujba sportului de performanţă

I-a plăcut sportul încă din copilărie, provenind dintr-o familie de sportivi, tatăl ei, Gheorghe Şuică, fiind un ciclist şi un boxeur de talie naţională. „Noi am fost patru surori la părinţi şi toate am făcut atletism de performanţă. Soţul meu, regretatul Octavian Enescu, a fost şi profesorul meu de atletism". În şcoala generală, Viorica a făcut şi câţiva ani buni de gimnastică cu profesoara Eugenia Stilea, apoi a trecut la sportul care avea să o consacre: atletismul. „În cancelarie, profesoara de gimnastică şi profesorul de atletism se certau pentru mine, fiecare ţinând morţiş să particip la ramura pe care o reprezenta". Înscrisă la Şcoala Medie Nr. 3, în primul an când se înfiinţase profilul sportiv, pe când era elevă în clasa a VIII-a, Viorica a devenit campioană naţională la juniori III la 60 metri garduri. În timpul absolvirii şcolii şi liceului „Vasile Roaită", premiile au curs cu toptanul, iar după absolvirea facultăţii, Viorica Enescu a devenit un nume emblematic în atletismul românesc.

O atletă de aur

„Am obţinut titlul de campioană naţională de seniori, la toate categoriile, la 100 metri, 200 metri, 100 metri garduri, la proba de 4x100 de metri. Am concurat sub culorile unor cluburi precum Ştiinţa Bucureşti, Rapid Bucureşti, Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti. În 1975 am realizat recordul României la 100 mp de 11,3 secunde". Participantă la peste 100 de concursuri internaţionale, atleta campioană balcanică s-a întors din Bucureşti la Râmnicu Vâlcea, unde a devenit profesoară de sport la actualul Colegiu Mircea cel Bătrân. „Aici am pregătit nume mari ale atletismului românesc, iar dintre foştii mei elevi, mulţi au devenit profesori care acum pregătesc alţi sportivi. Printre ei se numără Constantin Mladin, Mihai Şoimu, Cristina Marciuc. Pe Ionela Târlea am pregătit-o timp de 13 ani. Ajunsesem să ştiu, după cum respiră, ce timp va scoate la alergări". Antrenoarea Viorica Enescu ne vorbeşte de performanţele Ionelei, dar şi ale unei alte mari atlete, băimăreanca Maria Rus, de pregătirea căreia s-a ocupat.

Sportivi din toată ţara la „Memorialul Bobo Enescu"

Acum pensionară, Viorica Enescu nu s-a putut despărţi de viaţa sportivă. „Pe 30 aprilie cu spijinul Primăriei, Consiliului Judeţean şi a altor foruri sportive, organizează a IV ediţie a «Memorialului Octavin Bobo Enescu, pe Stadionul Municipal din Râmnicu Vâlcea», una din cele mai mari competiţii sportive din ţară la care participă atleţi de pretutindeni". Distinsă cu titlul de „maestră a sportului", de antrenor emerit al sportului, Viorica Enescu a fost declarată cetăţean de onoare al Râmnicului alături de Ionela Târlea.

Ce-mi place
Atletismul este viaţa mea, este dragostea de care nu mă pot despărţi niciodată. Ca antrenor şi sportiv am călătorit cu traista de gât pe toate continente lumii. Am văzut marile muzee, marile capitale. Admir foarte mult florile şi îmi place să sădesc câţiva pomi fructiferi.

Nu-mi place
Nu suport muzica dată tare de niciun fel. Nu agreez oamenii care vorbesc tare, pe aceia care se ceartă, care îşi reproşează fel de fel de lucruri, pe cei care nu se ţin de cuvânt şi care dau dovadă de lipsă de punctualitate.

Întrebări şi răspunsuri

Există un secret al performanţei?
V.E. Îmi primul rând pe mine m-a caracterizat exigenţa, munca asiduă şi dorinţa de a face performanţă. Nu este este îndeajuns să vrei doar tu, ca antrenor, dar trebuie să vrea şi sportivul. Am studiat foarte mult teoria şi metodica atletismului, despre cum trebuie să se hrănească un atlet, despre medicina sportivă.

Se poate vorbi despre un cult al sportului în România?
V.E. În România nu există aşa ceva. Când în şcoli avem doar o oră de sport pe săptămână, pot spune că suntem un popor bolnav. De multe ori nu există motivaţie, copiii nu au condiţii să se pregătească, nu au hrana necesară. Lucru cel mai bune este că la Vâlcea tinerii pot învăţa ce înseamnă sportul de performanţă de la marii campioni.

Profil
NĂSCUTĂ: 31 ianuarie 1945, la Râmnicu Vâlcea
STUDII: Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, secţia Atletism, promoţia 1957
PASIUNI: Florile