Râmnicu Vâlcea: Renzo Iacob vrea să facă un film despre viaţa lui

Ar vrea să fie actor, preot sau regizor şi a interpretat roluri de ţăran, bunic, tăietor de lemne. Ca să se relaxeze, pictează pe sticlă sau cântă în biserică.

Povestea vieţii lui Iacob Renzo este una extrem de interesantă, este tristă şi veselă în acelaşi timp. Până la această vârstă mama lui nu l-a văzut decât de trei ori. „Ultima dată când am văzut-o pe mama aveam patru ani. M-a părăsit de mic motivând că era o femeie săracă. Mă acuza mai mereu că nu semănam cu tata, despre care am aflat că nu era căsătorită, ci cu alţii, iar acest lucru m-a durut foarte tare", spune puştiul. Crescut în primii ani de viaţă într-un centru de plasament şi dat apoi dat în plasament la Ileana Tudor, din Bărbăteşti, Renzo s-a adaptat vieţii de familie, dovedindu-se un copil inteligent. Teatrul l-a pasionat extrem de mult, aşa că, deşi de-o şchioapă, a jucat roluri de oameni mari.

Cântă muzică populară, uşoară şi muzică ţigănească

„Până acum am jucat rolul lui Moş Crăciun, roluri de tăietor de lemne, de ţăran, de bunic, roluri de ţigan. Ultima apariţie pe scenă a fost la Concursul Interjudeţean de Teatru «Scena Telentelor» de la Şcoala Generală nr. 4 din Râmnicu Vâlcea unde a jucat rolul lui Păcală şi a fost premiat pentru autenticitatea costumaţiei. „Pe viitor aş vrea să îmbrăţişez cariera fie de actor, fie de preot sau regizor", se destăinuie puştiul. Ca să-şi învingă uneori tristeţea, Renzo cântă de la melodii populare, la muzică uşoară şi chiar muzică ţigănească. „Îmi place foarte mult şi muzica şi cânt deseori în corul bisericii alături de cântăreţ. Alteori mă relaxez pictând icoane pe sticlă", ne povesteşte puştiul despre care aflăm că este o fire foarte ordonată.

De ce m-ai păsăit mamă?

Croşetând cu talentul de a scrie, Renzo este de părere că viaţa lui ar fi o extraordinară poveste care ar putea rula pe micile ecrane. „Aş avea atât de multe de povestit, că filmul l-aş intitula simplu «Viaţa mea». Scenariul ar cuprinde povestea vieţii mele care este frumoasă şi tristă în acelaşi timp". Îl întreb ce este frumos în viaţa lui şi povesteşte cu nonşalanţă despre şcoală, despre colegii de clasă, de instructoarea lui, Iulia Duţă, cea care îl susţine în toate activităţile lui extraşcolare legate de actorie, muzică, de familia Tudor, unde locuieşte acum, şi care îi este mamă. Îl ochii inteligenţi şi plini de căldură ai lui Renzo se simte uneori tristeţea. De ce eşti trist Renzo, îl întreb, iar răspunsul nu întârzie să apară: „Sunt trist pentru că mama m-a părăsit, iar întrebarea pe care aş adresa-o mamei, dacă ar fi acum lângă mine ar fi: «De ce m-ai părăsit mamă, că eu nu ţi-am greşit cu nimic»", spune micuţul actor care este şi şeful clasei la Şcola din Negruleşti, unde învaţă.

profil
NĂSCUT. 22 aprilie 2000, la Râmnicu Vâlcea
STUDII. Elev clasa IV, Şcoala Negruleşti-Bărbăteşti

Ce-i place

Se relaxează cântând sau pictând, compunând textele pentru diverse scenete. I-ar plăcea mult să călătorească. Îi admiră pe oamenii veseli, dezinvolţi. Se joacă adesea cu colegele de clasă.

Nu-i place

Tristeţea lui este că în clasă nu sunt decât 13 elevi, iar trei dintre ei au fost trasferaţi din clasă, rămânând doar zece colegi. Se simte deranjat de faptul că este sâcâit de alţii.

Întrebări şi răspunsuri
Este actoria o meserie de viitor?
Nu cred că te poţi îmbogăţi din asta, dar adevărata bogăţie vine din suflet. Dacă faci ceea ce-ţi place, eşti împlinit sufleteşte şi eşti mai bogat decât cei care au sume mari de bani.

Cum te înţelegi cu mama ta adoptivă?
Familia care m-a adoptat este una extraordinară şi alături de mine mai este un băieţel în plasament, Gabriel, de şapte ani. Mama Ileana, cum îi spun eu, mai are două fete şi ne înţelegm de milioane.