Râmnicu Vâlcea: Praznicul Sfinţilor Constantin şi Elena, la Mânăstirea Hurezi

21 mai este proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi UNESCO Ziua Mondială a Culturii şi vine să celebreze, în forme variate, valorile spirituale, prin organizarea de simpozioane, sesiuni ştiinţifice, manifestări artistice, nenumărate expoziţii, în toate colţurile lumii.

Această zi este încununată de praznicul Sfinţilor Constantin şi Elena de la Mânăstirea Hurezi, de optsprezece ani obiectiv de patrimoniu universal UNESCO. „Voievodul Constantin Brancoveanu a cumpărat satul şi moşia Hurezului pe vremea când era mare spătar, în anul 1685, de la Stanca Chiurcibaşa, văduva lui Dima, căpetenia breslei blănarilor, pentru a zidi aici, la poalele codrilor, un loc de închinare şi de odihnă veşnică, aşa cum ar fi dorit. Având o echipă formată din cei mai pricepuţi meşteri din acea vreme: vătaful de zidari Manole, Vucasin Caragea pietrarul şi Istrate lemnarul, zugraviţi şi ei pe fresca de la Hurezi, domnitorul isprăveşte, în anul 1692, construirea bisericii mari, cu hramul Sfinţilor Constantin şi Elena. La 8 iulie 1693, biserica era târnosită, în prezenţa lui Constantin Brancoveanu, a mitropolitului Teodosie, a lui Ioan Arhimandritul, primul egumen al mânăstirii", povesteşte Florin Epure directorul Direţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural National Vâlcea. În cadrul complexului monastic de la Hurezi se mai află şi alte locaşuri de cult: biserica - bolniţă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de Maria Brâncoveanu, biserica paraclis zidită de Constantin Brancoveanu, precum şi schiturile Sf. Ştefan, Sf. Apostoli şi Sf. Ioan.