Ramnicu Valcea: Sorinela Tecuci face 100 de mături pe săptămână

A făcut mii de mături pe care le-a vândut în târgurile din Vâlcea şi Olt. Nu ar renunţa la acest meşteşug pentru că îi place ceea ce face şi se relaxează atunci când lucrează.

Sorinela Tecuci a învăţat să facă mături de la bunica ei. Le confecţionează manual, iar când are timp face şi 100 de bucăţi într-o săptămână. Măturile le face din sorg (sau plantă de mălai, denumire sub care mai e cunoscută planta). „În fiecare an semănăm cam o jumătate de hectar de teren cu sorg. Toată plantaţia o prăşim de două-trei ori pe an şi dacă plantele sunt dese, le rărim ca să crească sănătoase să iasă şi măturile frumoase“, povesteşte Sorinela Tecuci. Pe la jumătatea lunii septembrie sorgul se seceră, se leagă în snopi şi se pune la adăpost.
„Fiecare fir în parte trebuie curăţat de pănuşe şi seminţe, ceea ce ia mult ca timp, dar şi ca muncă. Pe urmă le pun la uscat, apoi aleg firele mai groase şi mai subţiri şi le pun deoparte. Apoi mă apuc de confecţionat mătura“, spune Sorinela. Toată această muncă se face în timpul iernii. „Vara sorgul e verde şi nu avem cum să facem mături. Nu avem nici timp, pentru că ne ocupăm cu grădinăritul“, mărturiseşte meştera. Într-o mătură se leagă aproximativ 60 de fire de sorg.

„E o îndeletnicire frumoasă“

„Se ia o mână de spice şi se leagă cu sârmă. Pe sub ele se pun altele mai subţiri, dar şi mai groase, noi le spunem umplutură. După ce avem forma de mătură, trecem la cusut. Mătura se coase cu un ac mare şi această parte e cea mai migăloasă şi mai grea, pentru că trebuie să arate bine. Totul se face manual“, ne mărturiseşte procedeul Sorinela Tecuci. După ce se coase mătura, se pune pe un tocător şi cu o bardă se taie firele şi se fac egale. „Dacă am aţă, sârmă şi firele pregătite fac 100 de mături într-o săptămână“, mărturiseşte Sorinela.
Măturile sunt comercializate apoi în târgurile şi pieţele din judeţele Olt şi Vâlcea. „Le vindem în Piaţa Centrală din Râmnicu Vâlcea, în târgul de la Râureni, la Caracal şi Osica“, spune meştera. O mătură costă 5 lei. O parte din banii câştigaţi îi foloseşte la munca pământului, iar cu altă parte cumpără aţă şi sârmă pentru cusutul măturilor. „Acest meşteşug ne aduce un ban în plus în perioada de iarnă şi ne descurcăm mai uşor. E o îndeletnicire frumoasă la care nu pot renunţa“, precizează Sorinela. Măturile lucrate de Sorinela se caută atât la ţară, cât şi la oraş. „Şi la oraş, chiar dacă are lumea aspirator, tot cumpără mături. Nu se renunţă la ele, că sunt cel mai bun aspirator. În trei zile am vândut în Piaţa Centrală din Râmnic peste 50 de mături“, spune Sorinela. Meştera foloseşte şi sămânţa de sorg pe care o dă la animale, dar şi tulpinile groase din plantă, pentru foc.

întrebări şi răspunsuri
Mai sunt meşteri mulţi care fac mături în ziua de azi?
S.T.: Meşteşugarii sunt din ce în ce mai rari. Doar izolat se mai produc manual mături. La noi în zonă sunt şi persoane care au maşini şi produc în cantităţi industriale pentru diverse firme. Eu încă le fac manual.
Ce reprezintă mătura pentru dumneavoastră?
S.T.: Pentru mine, mătura înseamnă curăţenie şi ordine. Mătura e utilă în fiecare gospodărie. Fiecare familie, pe lângă aspirator, are în casă şi o mătură pentru că ea poate fi folosită în orice moment.

ce-i place
„Să fac bani. Oamenii care muncesc au realizări şi sunt cinstiţi. Îmi place să mă joc cu cei doi băieţi ai mei, să le citesc poveşti, să petrec cât mai mult timp cu ei şi să ascult muzică populară. Îmi plac şi animalele“.

ce nu-i place
„Cearta şi oamenii mincinoşi şi hoţi. Mă deranjează când cineva nu îşi respectă promisiunile. Nu îmi plac nici cei care distrug natura.“