Râmnicu Vâlcea: Dascălul Constantin Roşianu păstrează vii cântecele din bătrâni

Profesor de limba română, a cântat la vioară, la acordeon, a jucat fotbal iar acum organizează festivaluri la care vin solişti din toată ţara.

Constantin Roşianu s-a născut în lumea satului şi mereu a fost atras de universul fascinant al culturii tradiţionale. „Am fost doi băieţi la părinţi, iar tata nu a vrut să mă dea la şcoală. Eram la cultivat de porumb când am fugit de pe câmp, împreună cu un coleg de clasă, Costin Saraolu, al cărui tată era învăţător în sat, şi am venit la Râmnicu Vâlcea să învăţăm carte. Tata a trebuit să accepte în cele din urmă că, pentru mine, chemarea spre învăţătură era mai mare decât cea către munca ogorului", povesteşte profesorul de limba română. Cum lui Constantin Roşianu i-a plăcut să lucreze cu copiii, a absolvit Şcoala Pedagogică din Râmnicu Vâlcea şi apoi facultatea, iar din anul 1960 s-a întors ca profesor de limba română în comuna Prundeni. De atunci şi până la pensionare a fost director de şcoală. „Ca director, cu gura am dat, dar n-am făcut rău cuiva, niciodată", ne spune.

Fotbalist şi artist cu ştaif

Iubitor al vieţii artistice din lumea satului, Constantin Roşianu a învăţat să cânte la acordeon, la vioară. „Mergeam la fedeleşuri şi priveam atent cum cântă lăutarii. Am avut o predilecţie nativă către tot ce înseamnă lumea culturală. Doar la ţambal nu am reuşit să învăţ!" se dstăinuie . De-a lungul carierei sale de profesor a înfiinţat cercuri în care a învăţat sute de elevi să cânte la acordeon, a înfiinţat formaţii corale, obţinând locuri fruntaşe la concursurile la care participau formaţii din toate judeţele din ţară. Constantin Roşianu a fost şi un iubitor al sportului „rege". „Între anii 1953-1957 am jucat ca fundaş-dreapta la «Unirea Tricolor», echipă de divizia B, care mai târziu a promovat în prima ligă", ne spune.

Nume grele ale cântecului popular, la Prundeni

După ce s-a pensionat, „proful" nu s-a putut despărţi definitiv de catedră. „De trei ori pe săptămână vin la şcoală şi fac, voluntar, consiliere. Viaţa culturală a localităţii Prundeni am animat-o de la an la an. Manifestările dedicate lui Eminescu, Marii Uniri, Zilei Eroilor sau Zilei de 8 Martie sunt cu totul inedite aici la Prundeni. Televiziunile centrale şi realizatori de emisiuni folclorice precum Marioara Murărescu, au venit aici şi am dat farmec şi culoare vieţii artistice. La ultima manifestare de anul trecut, intitulată «Grasul cântecului românesc» au fost prezenţi peste 120 de nume grele ale unor artişti populari veniţi din toată ţara". Îl întreb pe fostul profesor şi director de şcoală dacă regretă ceva de dinainte de 1989: „Mi-e dor de preţurile comuniste şi de şcoala de tip comunist. Acum observ că, pe amsamblu, gradul de inteligenţă nu mai este acelaşi. Acum, copiii sunt mai puţini dotaţi".

Întrebări şi răspunsuri

Cum aţi reuşit să vă faceţi iubit de elevi?
C.R. Secretul este să intri în sufletul lor, să te faci plăcut. Când reuşeşti acest lucru, între tine şi copii se naşte o simbioză elev-profesor şi rezultatele nu întârzie să apară. M-am bizuit pe părinţii elevilor şi niciodată nu am ponegrit un copil în faţa altor părinţi.

Cum trebuie să fie un profesor?
C.R. A fi profesor înseamnă să faci această muncă din plăcere şi nu din obligaţie. Un cadru didactic trebuie să fie exigent cu el însuşi dar şi cu elevii. Să le ofere tot ce trebuie şi să le şi pretindă, dar nu cu zoapa (bâta, n.r.).

profil
NĂSCUT: 11 martie 1936, la Orleşti-Vâlcea
STUDII: Şcola Pedagogică din Râmnicu Vâlcea şi Facultatea de Limba şi Literatura Română, Bucureşti

Ce-i place
Este un împătimit al muzicii şi apreciază sinceritatea oamenilor. Prăjitura cu nucă este pentru el o desfătare. Se simte în largul său ori de câte ori oamenii îl întreabă de vorbă sau îi cer sfatul în problemele comunităţii.

Nu-i place
Este mereu împotriva unor vicii precum fumatul şi alcoolul, pe care le-a dezavuat. Nu agreează oamenii mincinoşi, lipsiţi de caracter, cei care încearcă fel de fel de tertipuri şi uită de lecţiile de omenie şi bună creştere.