Râmnicu Vâlcea: Căpşunarul care şi-a împrejmuit gospodăria cu gard viu

Vorbeşte cu atâta dezinvoltură despre căpşuni că ar povesti ore-n şir despre cum să „iubeşti plantele". Marea sa nemulţumire este că oamenii nu le mai cultivă, iar capşunul pe care-l cumpărăm din marketuri este adus din străinătate.

Inginerul Constantin Pătru a fost de mic atras de mirajul plantelor, mereu căutând să descopere universul în care plantele se dezvoltă. În gospodăria inginerului, nu mai există niciun metru liniar de gard din fier sau lemn. „Mi-am înconjurat gospodăria doar de gard viu şi este o plăcere să stai să priveşti, să vezi doar natură în jurul tău. De 20 de ani încoace mă ocup de cultivarea stoloniloc cu căpşuni, eu însumi având suprafeţe cultivate cu această plantă. Am avut şi 2.000 m.p,, iar acum vreau să refac această suprafaţă. Ceea ce mă doare este faptul că puţină lume mai cultivă acest fruct. Institutul de Cercetări de la Mărăcineni a făcut foarte multe studii, chiar despre înmulţirea lor în vitro", a spus inginerul. Faptul că oamenii nu mai cultivă căşunul, are o explicaţie pentru inginerul agronom. „Am mers de foarte multe ori la piaţă cu legume şi răsaduri, iar cumpărătorii văzându-le aşa de frumoase spuneau că sunt turceşti". Agronomul şi-a etichetat plantele şi răsadarile spunând lotul unde au fost cultivate, perioada, încercând să-şi convingă cumpărătorii că produsele din grădină sunt mai sănătoase decât cele luate din pieţe.

Trebuie să iubeşti plantele

Pentru a avea o grădină de legume „ca după carte", condiţia este una foarte simplă. „Trebuie să iubeşti plantele şi să ştii să le oferi ceea ce ele au nevoie. Operaţiunea de plantare a căpşunului se face în funcţie de sistemul de cultură: fie direct în câmp sau în cultură protejată" , spune inginerul care vorbeşte despre cum se plantează, cum se face fasonarea sau mocirlirea, operaţii premergătoare culturii stolonilor. Povesteşte apoi despre bolile şi dăunătorii culturii, cum ar fi făinarea, pătarea purpurie a frunzelor, sau pătarea roşie, putregaiul cenuşiu. „Gărgăriţa neagră a căpşunului este unul dintre dăunătorii cei mai întâlniţi la cultura căpşunului", spune inginerul căpşunar.

Mai bine culegător în Spania, decât producător

Lipsa unei pieţe de desfacere a căpşunilor îi face pe mulţi producători să renunţe la această îndeletnicire. Pentru inginerul Constantin Pătru cultivarea căpşunului făcută în afara orelor de program este un soi de relaxare. „Oamenii se tem să cultive şi din cauză că nu există o piaţă de desfacere a produsului, fruct care este extrem de perisabil. Preţul pieţei este impus de comercianţii care au apărut ca ciupercile după ploaie, iar tu dacă vrei să intri pe o astfel de piaţă vei fi dat deoparte. Mai mult decât atât, producărul de căpşuni nu este încurajat şi aşa se explică faptul că tinerii noştri preferă să meargă la cules de căpşuni în Spania decât să facă propria cultură " .

Profil.
NĂSCUT. 21 aprilie 1959, Ocnele Mari
STUDII. Facultatea de Agronomie, Bucureşti
FAMILIE. Căsătorit, are doi copii

Ce-mi place.
Sunt o fire mereu dinamică şi nu-mi place să stau locului. Vreau mereu să am o preocupare şi atunci când faci ceea ce-ţi dictează sufletul, cu siguranţă treaba va merge bine.
Nu-mi place
Sunt împotriva minciunii, a celor care nu au puterea răspunderii pentru deciziile care le iau. Sunt mâniat de mizeria din ţară, umană şi materială.
Întrebări şi răspunsuri

Piaţa marketurilor este accesibilă cultivatorilor?

C.P. Acolo ca să pătrunzi condiţiile sunt foarte dure. Trebuie să ai suprafeţe, să dai calitate şi să respecţi cu sfinţenie contactele. Eu unul n-am văzut niciun producător din zonă care să vândă căpşuni la market.

Aţi oferit informaţii despre cultura căpşunului celor care v-au cerut acest lucru?

C.P. De fiecare dată am fost deschis celor care m-au întrebat. Le-a dat adresele Institutului, le-am spus cum trebuie să facă şi ce nu trebuie să facă. Din căpşuni se poate trăi, dar să ai suprafeţe mari şi să-ţi placă ceea ce faci.