Râmnicu Vâlcea: Uscatul poamelor este pe cale de dispariţie în satele vâlcene

O singură femeie din Foleşti mai coace şi usucă prune pe vatră, operaţiunea fiind una anevoioasă.

Chiar dacă în ultima perioadă românii au început să aprecieze produsele ecologice, în lumea satului au mai rămas foarte puţini cei care ştiu cum se usucă prunele, merele sau perele pentru a fi gătite pe timpul iernii şi nu numai.
Din nefericire, foarte puţine femei se mai ocupă în zilele noastre de coacerea şi uscarea poamelor în vatră. Fevronia Ganea, o localnică din satul vâlcean Foleştii de Sus, povesteşte că a învăţat cu foarte mult timp în urmă, de la mama ei, cum se fac poamele.

Bunica Fevronia aranjează prunele uscate

„Sunt mai multe metode, dar cea mai apreciată este coacerea prunelor pe gratie în cuptorul de cărămidă. Prunele trebuie să fie alese cu grijă, să fie spălate şi curăţate. Se face focul în vatră şi se aşează gratia cu prune în cuptor, pe jar. Din timp în timp în timp, se învârt prunele uşor pentru a nu se arde”, povesteşte bunica Fevronia. Pentru a coace un cuptor de poame, tanti Fevronia poveteşte că „pierde” cam o zi întreagă. „Trebuie să ai mare grijă şi să păstrezi temperatura constantă, iar focul cât mai mic. De fapt, acesta este secretul poamelor bine făcute: perpelirea pe îndelete”, adaugă Fevronia Ganea.

Pentru ca poamele să fie gustoase, trebuie perpelite pe îndelete

Mâncare de post din prune uscate şi orez

Bătrâna spune că în trecut, gospodinele de la ţară foloseau ca bază la mâncăruri, prunele uscate. „În zilele de post, mai ales când aveam foarte mulţi oameni care munceau la câmp, obişnuiam să gătesc mâncare din prune uscate cu orez. Era o mâncare delicioasă şi foarte sănătoasă”, îşi aminteşte tanti Fevronia. O altă modalitate de păstrate a fructelor pentru iarnă era transformarea acestora în poame. Merele, perele şi chiar prunele erau spălate, tăiate în felii şi uscate pe gratie, la soare. „Acum nimeni nu mai păstrează fructele aşa. Oamenii s-au modernizat şi nu mai consumă poame, deşi gustul acestora este foarte bun. Mama mea avea o reţetă deosebită: usca păstăile de fasole pe gratie la soare, iar în timpul iernii făcea o mâncre delicioasă din ele. În trecut, oamenii mâncau mult mai sănătos decât astăzi şi nu se punea actât de mare accent pe carne”, mai spune bătrâna.

„Era o ruşine să nu ştim să pregătim prune”

Bunica Fevronia povesteşte că era o vreme când majoritatea gospodinelor de la sat aveau cuptoare şi pregăteau prune uscate, pe care apoi le vindeau în piaţă, la oraş. „Era o ruşine ca noi, femeile, să nu ştim să pregătim poame sau prune pe vatră. Acum însă nimeni nu mai este interesat de aşa ceva. La mine în localitate cred că sunt singura care mai usuc prune. Eu fac acest lucru pentru că îmi place foarte mult să gătesc mâncarea tradiţională  cu care am fost obişnuită încă de copil”, adaugă Fevronia Ganea.