Râmnicu Vâlcea: Elena Ciolacu creionează portete de la şapte ani
0
Tânăra pictează icoane pe sticlă şi desează portrete în creion.
A participat la zeci de expoziţii, lucrările sale uimind prin sensibilitatea cu care surprind chipul uman.
Pe Elena am descoperit-o în parcul Zăvoi, în timp ce desena portretul unui copil. O fire deschisă şi foarte talentată, din câteva mişcări bine conturate, tânăra a reuşit să creioneze din umbre figura serioasă a micuţului. „Este cea mai frumoasă îndeletnicire să poţi reda din câteva mişcări chipul unei fiinţe. Pentru mine este o pasiune care a început cu mult timp în urmă”, povesteşte Elena. Tânăra spune că a început să deseneze pe la vârsta de şapte ani, surprinzând pe hârtie lucruri comune. „Am început să îi desenez pe ai mei, mama, tata, sora mea, persoanele apropiate sufletului meu. Părinţii au remarcat că am talent şi m-au încurajat să desenez în continuare, ca să îmi fructific acest dar” , mai spune Elena Ciolacu. Pentru că a vrut să înveţe cât mai multe lucruri despre pictură şi despre artă, micuţa a hotărât să urmeze cursurile Şcolii Populare de Artă din Râmnicu Vâlcea.
A moştenit talentul de la tatăl său
„Am mers la Şcoala de Artă şi acolo m-am format. Am participat cu lucrările mele la nenumărate concursuri, unde am obţinut premii de fiecare dată. De-a lungul anilor am avut şansa ca lucrările mele să fie expuse şi admirate la tot felul de expoziţii”. În prezent, Elena Ciolacu este studentă la Facultatea de Arte şi Design de la Timişoara şi spune că este pasionată de desenul realist şi ar vrea să urmeze o carieră în acest domeniu. „Pasiunea pentru pictură şi desen am moştenit-o de la tatăl meu, care la rândul lui, îl moştenise pe bunicul. A fost un adevărat dar care s-a transmis în familia noastră, din generaţie în generaţie”, a completat Elena Ciolacu. Pe lângă pasiunea pentru desen, tânăra povesteşte că îi place foarte mult să studieze istoria. „Am avut norocul să am nişte părinţi minunaţi care mi-au povestit despre strămoşii noştri şi mi-au arărat istoria ca pe o poveste, astfel încât eu am continuat în fiecre zi să descopăr mai mult din povestea respectivă. Fiecare dintre noi ar trebui să caute să înveţe cât mai multe lucruri despre înainţaşii noştri şi despre cultura pe care străbunii noştri ne-au transmis-o”, completează tânăra artistă. Tânăra mai spune că se simte atrasă de chipurile oamenilor şi că o fascinează expresiile lor, pe care reuşeşte, de cele mai multe ori, să le surprindă exact pe coala de hârtie.„Cel mai mult îmi place să le fac portertul copiilor, pentru că ei nu ştiu să disimuleze, iar feţele lor sunt de o sinceritate dezarmantă. Îmi place să surprind aceste expresii minunate”, încheie Elena Ciolacu.
Profil
Născută
26 februarie 1989, la Râmnicu Vâlcea
Studii
Studentă în anul II la Faculatetea de Arte şi Design din Timişoara
Experienţă
Zeci de premii câştigate la concursurile de desen
Idealuri
Să participe la cât mai multe expoziţii naţionale şi internaţionale de pictură
Întrebări şi răspunsuri
Ce îţi mai place să pictezi, în afară de portrete?
Pictez icoane pe sticlă şi relizez tot felul de peisaje. Cred că nu aş putea să trăiesc fără să am la îndemână un creion şi o coală de hârtie. Pot să vă spun că nici o mie de cuvinte nu fac cât un tablou bine realizat.
Cum se îmbină viaţa de student cu cea de artist plastic?
Foarte bine, pentru că eu le îmbin pe amândouă. La şcoală învăţ tot ce se poate despre pictură, iar când sunt acasă încerc să pun în practică tot ce acumulez la facultate. Îmi place să lucrez şi să realizez lucrări cât mai abstracte.
Ce-i place
Adoră să citească, să scrie poezii şi să meragă la cinematograf, la filmele de bună calitate. Îi place muzica şi ascultă cu plăcere aproape toate genurile muzicale. De asemenea, îi plac oamenii cu suflet mare şi excursiile cu autocarul.
Ce nu-i place
Nu-i plac fiţoşii şi, în general, tinerii care nu apreciază arta şi cultura. Nu îi place să fie minţită sau înşelată, preferă să spună oamenilor direct ceea ce o deranjază, pentru că nu suportă făţărnicia.
Se încarcă comentariile...
