Râmnicu Vâlcea: Dumitru Ganea a cântat dorurile satului vâlcean

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Râmnicu Vâlcea: Dumitru Ganea a cântat dorurile satului vâlcean
Râmnicu Vâlcea: Dumitru Ganea a cântat dorurile satului vâlcean

      Fluierul şi muzica populară oltenească i-au purtat paşii prin toate colţurile ţării, dar faima pe care a cunoscut-o odinioară alături de Ansamblul folcloric Fluieraşul nu l-a îndepărtat de viaţa simplă de la ţară.

      Pentru el lumea satului în care s-a născut, a copilărit şi a muncit este totul. Deşi a avut ocazia să lucreze prin mai toate colţurile ţării, ca telefonist, nea Titică Ganea aşa cum îi spun cunoscuţii, nu a reuşit să stea prea mult departe de meleagurile mirifice ale satului Foleştii de Sus situat la poalele munţilor Căpăţânii. Încă de copil, a reuşit să transmită prin cântec frumuseţea naturii şi a meleagurilor horezene, renumite pentru peisajele lor. „Am început să cânt la fluier încă de când aveam şase ani. A fost o adevărată provocare pentru mine, pentru că am învăţat singur pe parcursul câtorva săptămâni. Mergeam cu vitele la păscut „Peste Hotar”, acolo aveau părinţii mei un mic islaz şi toată ziua cântam la fluier. Uşor, uşor am învăţat şi am reuşit să cânt o melodie”, îşi aminteşte nea Titică Ganea.

Muzica, alinarea unui suflet chinuit


    O dată cu trecerea timpului, nea Titică a ajuns unul dintre cei mai buni interpreţi de muzică populară din comuna sa. „Mergeam la spectacole prin mai toată ţara şi cântam tot felul de melodii populare din toate zonele folclorice. Făceam parte din Ansamblul Fluieraşul de la Băbeni, care era format din douăzeci de tineri”, povesteşte nea Titică. Bătrânul spune că fluierul este pasiunea sa şi nu ar putea să renunţe la el pentru toate bogăţiile din lume. „Muzica a fost şi este viaţa mea, alinarea mea. De multe ori, atunci când am trecut prin clipe grele în viaţă, m-am refugiat în această pasiune. Am cântat cu patimă şi atunci când am fost fericit, dar şi atunci când mi-a plâns inima de durere, a şa cum s-a întâmplat atunci când mi-a murit prima fiica la nmai nouă luni ţşi mai târziu când am pierdut-i şi pe cea de-a doua răpusă de o boală teribilă”, mai povesteşte bătrânul. Prin muncă şi prin cântec a reuşit să treacă peste aceste suferinţe, iar acum, la 77 de ani, încă mai merge la cosit şi reuşeşte să crească cinci vite. „Mi-a plăcut foarte mult să muncesc pământul, mai ales că părinţii mei mi-au lăsat foarte mult pământ după moartea lor. Pentru mine, cositul, aratul, semănatul sunt lucruri la fel de importante ca şi muzica. Nu aş putea trăi departe de pământul meu”, povesteşte nea Titică. Cu toate acestea, bătrânul are o singură nemulţumire, faptul că tinerii din ziua de astăzi nu mai apreciază adevăratele valori ale neamului românesc. „Acum tinerii nu se mai dau în vânt după munca pământului. Nu mai calcă pe la ţară decât dacă au ceva de vândut ca să facă bani mai repede. Din păcate, la sate au rămas numai oameni în vârstă tinerii alegând calea străinătăţii. Eu cred că dacă ar fi mai responsabili ar putea face bani frumoşi din agricultură”, spune Titică Ganea.


   Întrebări şi răspunsuri

Aţi avut vreun maestru care v-a dat sfaturi în ceea ce priveşte repertoriul pe care îl cântaţi la spectacole?
D.G
: Da, a existat un maestru, un bătrân pe care îl chema Cosmulete, era din localitatea Vaideeni şi ne însoţea la toate spectacolele. El ne învîţa melodiile pe care le interpretam şi se ocupa şi de ţinuta noastră pe care o afişam pe scenă.

Dacă ar fi să se reînfinţeze ansamblul Fluieraşul, v-ar plăcea să mai faceţi parte din el?
D.G.: Da şi chiar dacă am o vârstă destul de respectabilă, cred că m-aş descurca cu succes că cânt melodiile mele preferate pe care le interpretam şi în urmă cu patruzeci de ani şi care aveau foarte mare succes la public.

Ce-i place
„Ador să vorbesc, să comunic şi să fiu informat. Citesc presa şi ascult ştirile în fiecare zi la radio. La televizor însă nu prea am răbdare să mă uit, mă plictisesc repede. Îmi place mâncarea bună, mai ales laptele, brânza şi dulciurile.”

Ce nu-i place
„Nu suport să fiu minţit sau înşelat. Nu-mi plac oamenii care încearcă să ascundă adevărul. De asemenea, nu prea îi suport nici pe cei care vorbesc mult şi prost.”

Profil


NĂSCUT. 7 septembrie 1932, în satul Foleştii de Sus, judeţul Vâlcea.
STUDII. Opt clase primare la şcola din localitatea Tomşani şi mai multe cursuri de calificare.
FAMILIE. Căsătorit are o fiică şi trei nepoţi.

Râmnicu Vâlcea

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite