Râmnicu Vâlcea: Teodor Fleşaru, taxidermistul care a recondiţionat trofeele lui Ceauşescu
0
A împăiat, după metode moderne, mii de animale sau păsări, unele dintre exponate ajungând până-n Japonia. La Muzeul Cinegetic din Posada a recondiţionat elita trofeelor româneşti, printre care şi trofeele lui Nicolae Ceauşescu.
Inginerul Teodor Fleşaru provine dintr-o familie unde vânătoarea a fost... la ea acasă. „Tatăl meu acum, la 90 de ani, pictează dar are şi puşcă, fiind unul dintre cei mai longevivi vânători din judeţul Argeş, obţinând recent toate avizele medicale. Când eram prea mic mă lua în raniţă şi mergeam cu el la vânătoare”, povesteşte silvicultorul Direcţia Silvice Vâlcea. Pasiunea sa pentru taxidermie (împăiatul păsărilor şi animalelor) o are încă de mic. „Avem un unchi care prepara trofee, dar într-un mod mai empiric. Prima tentativă de a naturaliza o pasăre a fost o gâscă sălbatică, împuşcată de tata, când eram în clasa a VII-a. La liceu mi-a plăcut foarte mult biologia, aşa că sub imboldul tatei şi a profesorului acestei materii m-am apucat de taxidermie”, îşi aminteşte inginerul care tocmai se pregăteşte să iese la pensie şi astfel să poată avea mai mult timp pentru pasiunea sa.
Trofeele mele au ajuns până în Japonia
Vreme de zece ani vâlceanul a confecţionat trofee pentru un prieten austriac, care acum şi-a dezvoltat propria afacere. „Am făcut trofeele a mii de păsări, de animale, nu le ştiu niciodată numărul exact. Trofeele mele au ajuns până şi în îndepărtata Japonie, dar şi la mulţi oameni din România. La fac şi le ofer! Preluând o ideea din altă parte, distractiv am făcut şi un iepure cu coarne, care a ajuns la o persoană din Bucureşti. N-am să vă spun însă la cine a ajuns!”, povesteşte cu umor taxidermistul. Naturalizarea nu este o operaţine care să o poată face oricine. „Trebuie să urmăreşti comportamentul păsărilor în natură, să le redai mişcarea, supleţea corpurilor. Doar pielea se foloseşte la taxidermie şi trebuie să ai grijă cum o pregăteşti, să nu fie prea murdată. Dacă e prea murdară o bag în maşina de spălat şi o suc cu feonul într-o tobă cu rumeguş. Pielea se montează pe un cap artifical al animalului sau păsării, care în ţările dezvoltate este din teflon. La noi teflonul costă însă foarte scump”, se destăinuie inginerul Fleşaru.
Ceauşescu era un trăgător de elită
Cum puţini sunt cei care mai îmbrăţişează această meserie, vâlceanul este chemat ori de câte ori este nevoie la fel de fel de... intervenţii. „Cu ceva ani în urmă, m-au chemat la Liceul Lahovari să repar picioarele rupte ale unor berze şi ale altor păsări, pe care le rupsese într-un acces de furie, un elev”. În urmă cu câţiva ani, în anul 2004, Teodor Fleşaru a fost trimis la Muzeul Cinegetic de la Posada, Sinaia, unde a recondiţionat şi a montat pe suporţi toate trofeele lui Ceauşescu. „La Muzeul de la Posada se află elita trofeelor româneşti. Vreme de şase săptămâni le-am recondiţionat, le-am montat panoplii. Cele mai multe exmplare de cerb şi urs erau ale lui Ceauşescu, pentru că pe vremea aceea ceilalţi oameni nu aveau acces la un astfel de vânat. Ceauşescu era un trăgător de elită care se antrena trîgând mii de cartuşe în poligoanele de tragere”, a spus taxidermistul.
Ce-i place
„Vreau să stau cât mai mult în natură, să fac poze sau să mă relaxez în grupuri restrânse de prieteni, alături de care îşi găsesc similitudini. Tot legat de relaxare, atunci când am timp mai merg pe baltă, la pescuit”.
ce nu-i place
„Sunt împotriva spaţiilor foarte aglomerate, a locurilor unde există foarte multă poluare, iar aerul este greu respirabil. Detest foarte mult la oameni nepunctualitatea, lipsa lor de cuvânt, lipsa de fair-play”.
Întrebări şi răspunsuri
Care au fost „profesorii” dumneavoastră în taxidermie
T.F. : În anul V de facultate, tata, care era directorul Muzeului orăşenesc din Câmpulung Muscel, a fost invitat la un curs de taxidermie, la Constanţa. Părintele mi-a zis: «Vino că asta pe tine te interesează asta!» Au venit specialişti din fosta Republica Democrată Germană iar cursanţii erau din toată ţara.
Este greu să natualizezi animale sau păsări
T.F. : Este o muncă foarte complexă şi costisitoare. Soluţiile ecologice le aduc din Austria şi tot de acolo cumpăr ochii de sticlă. La fel busturile de capre, de căprior, iar suporturile le confecţionez singur, cioplind cu dalta lemnul de tei sau paltin.
Se încarcă comentariile...
